ANALIZĂ | Câte firme ar putea intra în faliment ca urmare a crizei COVID-19. „Reacția solidară a societății tinde să reducă impactul negativ”

Criza economică generată de pandemia COVID-19 ar putea cauza intrarea în faliment a aproximativ 150.000 de firme din România în următorul an, potrivit unei analize interne a uneia dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management.

Calculul este bazat pe datele care indică evoluția firmelor active pe piața locală, în perioada 2008 – 2017.

Astfel, potrivit precizărilor celor de la Horváth & Partners, numărul companiilor intrate în faliment s-a dublat între 2008 și 2009, crescând de la 57.500 în 2008 la 114.500 în 2009.

Conform precizărilor consultanților, impactul semnificativ negativ al crizei COVID-19, care ar putea fi similar cu cel generat de criza din 2008, poate fi diminuat.

PACE ÎN UCRAINA NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

00:05

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

Ei susțin că modificările structurale ale modalităților de colaborare și revoluția responsabilității corporative, aspecte care au cunoscut cele mai ample schimbări în ultimii 10 ani, susțin companiile și persoanele aflate în dificultate.

„Am făcut această analiză pentru că în domeniul nostru, al consultanței în management, contextul economic joacă un rol primordial. Ultimul moment critic din punct de vedere economic, resimțit la nivel global, și urmat de o depresiune de aproximativ cinci ani a fost cel din 2008. Așadar, am folosit acea criză ca punct de plecare pentru comparație și pentru analiza noastră. De atunci, în foarte multe aspecte, lumea s-a schimbat considerabil”.

„Astfel, am observat câțiva factori care ar putea diminua impactul negativ al crizei în care ne aflăm: multe companii joacă un rol credibil de cetățean responsabil, susținând activ lupta împotriva pandemiei. De asemenea, colaborarea digitală dintre oameni a devenit foarte firească, creând experiențe similare cooperării de dinainte de pandemie.

„Sunt niște concluzii interesante, pe care ni le asumăm și noi prin modul de lucru și prin felul în care înțelegem să ajutăm mediul de afaceri românesc”, a precizat Kurt Weber, director general al Horváth & Partners România.

Conform datelor analizate de Horváth & Partners, totalul companiilor intrate în faliment a rămas, pe plan local, la peste 100.000 în perioada imediat următoare vârfului crizei trecute, adică în intervalul 2009-2013.

Numărul ridicat de falimente a dus, ca o consecință directă, și la creșterea ratei șomajului.

În perioada aceasta, aproximativ 600.000 de oameni au devenit șomeri ca urmare a intrării în faliment a firmei pentru care lucrau.

„Dacă ținem cont de numărul de falimente pe care l-am estimat pentru 2020, am putea asista la intrarea în diferite forme de șomaj a circa 180.000 de persoane, adică în jur de 4% din populația care lucrează în mediul privat în România”.

„Companiile trebuie să fie foarte atente în perioada următoare și să-și creioneze un plan de acțiune care să înglobeze managementul continuității afacerii în vremuri incerte, strategii de adaptare a prețurilor și de reducere a costurilor și nu numai. Este necesar ca toate aceste acțiuni să fie analizate și implementate rațional, cu toate că impulsurile emoționale sunt greu de evitat acum”, a adăugat Kurt Weber.

Pentru a-și susține clienții și orice alte companii care au nevoie de cunoștințe și consultanță de specialitate în această perioadă, sursa citată a demarat o serie de webinarii gratuite, care se desfășoară începând cu 9 aprilie.

Acestea vor avea loc de două sau trei ori pe săptămână, până la finalul lunii, cu posibilitate de prelungire în funcție de cerere. Fiecare seminar online durează aproximativ 40 de minute și este susținut de unul dintre consultanții companiei amintite anterior.

Webinariile sunt destinate tuturor companiilor care au nevoie de ghidaj profesional, indiferent de industria în care activează.

Printre tematicile care vor fi abordate se numără și planificarea lichidității în perioada de criză COVID-19; excelență în achiziții: reducerea costurilor pe termen scurt și îmbunătățirea lichidităților în perioada COVID-19, respectiv strategii de adaptare a prețurilor în perioada de criza economică.

Sursă foto: Shutterstock/caracter ilustrativ