Analiză: Ce impact are deprecierea leului asupra datoriei publice a României

România are nevoie de o creștere economică anuală de cel puțin 2% în următoarele două decenii pentru a menține raportul datorie publică/PIB la un nivel sustenabil, susține analistul Laurian Lungu, doctor în economie și managing partner Macroanalitica.

Totodată, o depreciere a monedei naționale în raport cu euro prezintă un risc semnificativ, având în vedere că aproape jumătate din datoria publică a României este exprimată în valută, atenționează economistul. „O depreciere de 10% a leului în raport cu euro ar adăuga echivalentul a 2% din PIB raportului datorie publică/PIB”, notează Lungu într-o analiză postată  pe blogul personal.

Evident că situația s-ar inversa dacă moneda națională s-ar aprecia. Pe termen scurt există însă riscul ca deprecierea leului să fie însoțită de dobânzi mai ridicate și/sau o încetinire a creșterii economice și/sau un deficit bugetar mai mare. În astfel de circumstanțe, majorarea raportului datorie publică/PIB s-ar putea materializa foarte repede până la un punct la care va fi dificil să o readucă la un nivel sustenabil, subliniază economistul.

EXCLUSIV Ce se întâmplă, în închisoare, cu autorii masacrului de la Urziceni. Criminalii se așteaptă la ce este mai rău

05:00

CONTROVERSĂ Primarul PNL din Cernavodă organizează un „festival” cu lumini și kilowați „fără număr” în plină criză energetică.Edilul tocmai a ieșit din închisoare

00:47

Structura datoriei publice, pe valute (%)

Sursă: Laurian Lungu via Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

Criza economică a readus în discuție sustenabilitatea finanțelor publice, argumentează Lungu. Accesul unor state cu economii mici, exporturi cu o valoare adăugată redusă și o capacitate scăzută de inovare, state precum România, pe piețele financiare internaționale ar putea fi restricționat dacă sănătatea finanțelor publice se deteriorează, susține analistul.

„În prezent, România nu își permite să mențină un raport datorie publică/PIB apropiat de criteriile tratatului de la Maastricht pentru că finanțarea unei datorii de o asemenea anvergură și menținerea ei la un nivel sustenabil ar fi extrem de dificil de realizat”, avertizează el.

Anul trecut, statul român a plătit pentru împrumuturile contractate dobânzi în valoare de 2,1 miliarde de euro, respectiv 1,6% din PIB, reiese din datele Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Creșterea anuală a datoriei publice (%)

Sursă: Laurian Lungu via Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

Mai mult, o majorare a dobânzilor pe termen lung și mediu ar duce inițial la creșterea raportului datorie publică/PIB. O creștere de 100 de puncte de bază a ratei reale a dobânzii ar adăuga un procent de 1,1% raportului dintre datorie și produsul intern brut, reiese din calculele economistului.

„Dacă se vor menține condițiile de pe piața actuală și nu se vor continua eforturile de consolidare fiscală și de revenire pe excedent în următorii 3-4 ani, datoria publică ar putea ajunge până în 2016 la 46%”, notează Lungu în concluziile lucrării.

Estimări privind evoluția datoriei publice

Sursă date: estimări Laurian Lungu