Atuurile și particularitățile României ca parte a regiunii central și est europene în tranziția energetică europeană

Un studiu al Comisiei Europene arată că energia regenerabilă (41% din producția totală de energie din UE) a fost cea mai mare sursă care a contribuit la producția de energie primară în UE în 2021. Energia nucleară (31%) a fost a doua cea mai mare sursă, urmată de combustibilii solizi (18%), gazele naturale ( 6%) și țiței (3%).

Potrivit unui raport de monitorizare a pieței de energie electrică al ANRE din 2022, structura de producţie a sistemului energetic naţional pe tipuri de resurse are proporții aproape egale. Astfel, hidrocentralele au asigurat 22,11% din producția internă de energie, termocentralele pe gaz – 21,50%, centrala nucleară de la Cernavodă – 21,43%, termocentralele pe cărbune – 19,95%, iar regenerabilele – aproximativ 15% (13,35% eolian, 0,76% solar și 0,41% biomasă).

Prin Pactul verde european (COM/2019/640 final, decembrie 2019) ne-am asumat la nivel european să tindem către o Europa neutră din punct de vedere climatic în 2050, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

NEWS ALERT Partidul de guvernământ din Kosovo a câștigat alegerile parlamentare și scapă de sancțiuni. Premierul Albin Kurti primește încă un mandat de 4 ani

23:13

FLASH NEWS Românii nu vor mai avea prima zi de concediu medical plătită. Guvernul a luat decizia în ultima ședință din acest an

22:34

Pentru această țintă, s-au propus Pachetele legislative Fit for 55, iar prima inițiativă legislativă din Pactul verde european a fost Legea europeană a climei (Climate Law). Legea europeană a climei (martie 2020) transpune în lege obiectivul stabilit în Pactul Verde, acela de a deveni neutri din punct de vedere climatic până în 2050, prin stabilirea unui obiectiv climatic intermediar pentru 2030 de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră comparativ cu 1990, cu claritate asupra contribuției reducerilor și eliminărilor de emisii. Acesta include, de asemenea, un proces de stabilire a unui obiectiv climatic pentru 2040, ținând cont de un buget indicativ de gaze cu efect de seră pentru perioada 2030-2050, care urmează să fie publicat de Comisie.

Comisia a propus un nou capitol al Fondului de redresare și reziliență dedicat în întregime proiectelor de infrastructură energetică

Ținta stabilită pentru 2030 a adus cu sine la 14 iulie 2021, revizuirea legislației cheie în materie de climă și energie (pachetul Fit for 55) într-un efort al Comisiei Europene de a se asigura că politica UE este aliniată la obiectivele climatice actualizate pentru 2030 ale Legii europene privind clima. Un al doilea pachet pentru Fit for 55 a fost propus în decembrie 2021.

Totodată, la 24 februarie 2022, Rusia a început un război de agresiune în Ucraina, declanșând și o criză a aprovizionării cu energie în Uniune, cu consecințe grave asupra economiei UE. Drept urmare, statele membre și instituțiile UE au intrat într-o mentalitate de „legislație pe timp de război” care a condus la adoptarea Planului RePowerEU de reducere a dependenței Uniunii de importurile rusești de energie, regulamentul de stocare a gazelor, ambiția sporită pentru anumite dosare din pachetul Fit for 55 și o serie de măsuri de urgență sub Art. 122, legate de reducerea consumului de energie, mecanisme de control al prețurilor, achiziții comune de gaze, solidaritate sporită și reguli mai rapide de autorizare.

Planul RePowerEU din mai 2022 a propus modificări vizate la Fit for 55 de fișiere în curs de desfășurare, în mod concret:

• RED IV (ținta crescută – de la 40% la 45% – și reguli de autorizare mai rapide) (În timpul negocierilor fuzionate cu dosarul RED menționat mai sus)
• EED (ținta crescută – de la 9% la 13%)
• EPBD (articol nou despre energia solară în clădiri care introduce obiective)

În plus, Comisia a propus un nou capitol al Fondului de redresare și reziliență dedicat în întregime proiectelor de infrastructură energetică, menite să sprijine finanțarea proiectelor de infrastructură care ar elimina blocajele de pe piața internă a energiei a Uniunii.

Obiective

•  Stabilirea unui document de poziție care să conțină particularitățile naționale în domeniul energetic și transmiterea lor asertiv și continuu la nivelul instituțiilor europene
• Sprijin și asistență pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene
• Închidere treptată și adaptată la condițiile de acum a capacităților de producție pe cărbune
• Investiții în dezvoltarea rețelelor atât Transelectrica, cât și distribuitori
• Investiții în rețelele de gaz proiectele Transgaz
• Înțelegerea rolului Mării Negre de a fi sursa de securitate energetică și de a atinge țintele Repower EU – including wind see farms
• Sprijin pentru proiectele hidro
• Sprijin pentru proiectele pe nuclear