AUTOSTRADA RUȘINII. „De-aș mai duce-o pân” la toamnă”

După ce acum două zile premierul Ponta spunea că autostrada Comarnic-Brașov  „este în continuare un proiect strategic pentru România”, noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, a declarat joi, pentru Mediafax, că o decizie va fi luată în toamnă, sintetizând situația: „Ori ne ducem înainte, ori ne ducem înapoi”.

Ministrul Ioan Rus a afirmat că autoritățile vor stabili în toamnă dacă sunt întrunite condițiile de semnare a contractului pentru construcția în concesiune a autostrăzii Comarnic – Brașov, în caz contrar procedura urmând să fie reluată.

„Dacă autostrada aceasta costă 100 de lei și trebuie să plătim în patru ani, la deficit (bugetar – n.r.) îți intră 25 de lei pe an, pentru că în patru ani se execută autostrada. Dacă Uniunea Europeană, Comisia, ne va lăsa să intre la deficit în cei 25 de ani în care avem de plătit la câștigătorul licitației, 100 împărțit la 25 e 4, avem doar 4 lei în fiecare an la deficitul curent. Asta se analizează acum: risc de trafic, risc de construcție și risc de disponibilitate. Funcție de aceste lucruri, și pe noi ne vor obliga la 100 de lei deficit anual sau la 4 lei deficit anual. E o mare diferență. Noi ducem această discuție, firma câștigătoare duce discuția privitor la o construcție financiară”, a declarat ministrul Transporturilor într-un interviu acordat agenției Mediafax.

MARIUS TUCĂ SHOW H. D. Hartmann: „Reprezentanții SUA au făcut o declarație comună – Lucrurile au scăpat de sub control”

23:30

MOTIVUL pentru care tot mai mulți români stabiliți în Italia se întorc în țară. A devenit un adevărat fenomen

23:24

Rus a spus că în această toamnă va fi luată o decizie privind acest proiect, afirmând: „Ori ne ducem înainte, ori ne ducem înapoi”.

Constructor: Fără comentarii

Zgârciți cu informațiile exacte s-au dovedit și cei de la Strabag, firmă care face parte din consorțiul desemnat în decembrie anul trecut câștigător al licitației. „În momentul de față consorțiul Vinci-Strabag-Aktor nu are nici un comentariu de făcut. Continuăm să lucrăm în cadrul stabilit de guvern”, a precizat pentru gândul Paula Rys, corporate communication la Strabag, Austria.

BERD: Proiectul e încă în stadiul incipient de revizuire

Cât îi privește pe potențialii co-finanțatori ai proiectului – BEI și BERD – despre care fostul ministru Dan Șova declara, în primăvară, că și-au exprimat „interesul ferm și sigur” pentru a participa la finanțarea construcției autostrăzii Comarnic-Brașov, aceștia au oferit joi pentru gândul același răspuns, ca și acum trei luni: „proiectul este încă într-un stadiu incipient de revizuire”.

„Proiectul de autostradă Comarnic-Brașov este încă într-un stadiu incipient de revizuire de către BERD și nu avem alte comentarii”, a răspuns pentru gândul Olga Roșca, Communications Analyst în cadrul BERD.

Nici reprezentanții autorităților nu mai sunt atât de optimiști. „Marți ne întâlnim cu ministrul Rus la Craiova, să discutăm”, ne-a declarat Mircea Cosma, președinte CJ Prahova.

La începutul lunii iulie,  într-un răspuns pentru Mediafax, CNADNR  arăta că în prezent sunt în desfășurare „activitățile prealabile” semnării contractelor de finanțare și al celui de concesiune pentru autostrada Comarnic – Brașov, precizând că obținerea finanțării pentru un proiect de acest tip presupune „un proces laborios”, cu multe etape.

„În prezent se desfășoară activitățile prealabile semnării contractelor de finanțare și contractului de concesiune de lucrări publice privind proiectarea, construirea, finanțarea, operarea și întreținerea Autostrăzii Comarnic – Brașov. Precizăm că obținerea finanțării în cadrul unui proiect de concesiune presupune un proces laborios, cu multe etape, care include analiza de tip «due diligence» din partea băncilor interesate în finanțarea proiectului și care se concretizează prin încheierea unor contracte de finanțare. Lucrările de construire la autostrada Comarnic – Brașov vor fi demarate după semnarea contractului de concesiune și a contractelor de finanțare”, a comunicat CNADNR la solicitarea Mediafax, una dintre întrebările adresate Companiei de Drumuri vizând noul termen estimat pentru semnarea contractului.

Amânare după amânare

Recent, CNADNR a anunțat lansarea unei licitații pentru a găsi o firmă care să reactualizeze acordul de mediu pentru autostrada Comarnic-Brașov și să elaboreze un „raport pentru carnivorele mari”. Termenul pentru pregătirea acestor documente, fără de care nu ar putea începe lucrările la autostrada Comarnic-Brașov, este de 12 luni de la data intrării în vigoare a contractului, potrivit caietului de sarcini elaborat de CNADNR.

Astfel că lucrările la Comarnic-Brașov ar putea demara abia în vara anului 2015, iar termenul de finalizare, anunțat pentru 2017, nu ar mai putea fi respectat.

Gândul a scris că raportul de țară realizat de FMI pentru România relevă că autostrada Comarnic-Brașov nu are deocamdată finanțarea garantată și că posibilul sprijin financiar din partea BEI și BERD pentru construcția autostrăzii ar putea fi nesigur dacă selecția câștigătorului concesiunii nu se face cu respectarea prevederilor și practicilor europene.
Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Brașov, ultima tentativă având loc în 2009, când câștigătorul licitației, asocierea Vinci – Aktor, a renunțat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunțat că a anulat contractul de construcție pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situație care a făcut imposibilă asigurarea finanțării.

Cel mai recent termen anunțat de autorități pentru semnarea acestui contract a fost luna iunie.

Premierul Victor Ponta și fostul ministru al Transporturilor Dan Șova s-au întâlnit la jumătatea lunii ianuarie, la Palatul Victoria, cu reprezentanții asocierii Vinci – Strabag – Aktor, care a câștigat licitația pentru construcția acestui tronson, prilej cu care cele două părți au semnat un memorandum de înțelegere.

Ponta afirma atunci că autostrada Comarnic-Brașov, în lungime de 53 kilometri, va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, lucrările de construcție urmând să înceapă la finalul lunii aprilie.

La sfârșitul lunii martie, Șova spunea că acordul pentru construcția autostrăzii va fi semnat în iunie, nu în aprilie, așa cum se anunțase inițial, amânarea termenului fiind un lucru „eminamente pozitiv” întrucât statul a reușit să obțină angajamentul ferm din partea BEI, BERD și Banca Mondială pentru susținerea proiectului.

La 24 iunie, dată la care și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Transporturilor, Șova a afirmat că acordul va fi semnat „în perioada următoare”, motivul întârzierii fiind legat de discuțiile dintre constructori și finanțatorii instituționali.

Președintele Traian Băsescu i-a spus la 25 iunie lui Ioan Rus, după depunerea jurământului, să fie atent la premisele contractării acestei autostrăzi, precizând că, din informațiile sale, s-au produs deja acte de corupție.

Tentativele Vinci de a construi Comarnic-Brașov

Gândul a arătat că Vinci a mai avut și alte tentative de a construi Comarnic-Brașov.

În 2004 a eșuat prima tentativă de construire prin concesiune a autostrăzii Comarnic-Brașov. Guvernul Năstase selectase firma Vinci pentru construcția acestui tronson, dar și pentru segmentele București-Ploiești și Predeal -Brașov. Draftul proiectului era gata, dar Comisia Europeană s-a opus, nefiind de acord cu modul în care au fost selectați viitorii concesionari și precizând că legislația privind parteneriatul public-privat trebuie refăcută.

O altă încercare pentru găsirea unui concesionar a avut loc în 2010. Ministrul Transporturilor, la acea vreme, Radu Berceanu, președintele grupului francez Vinci si un reprezentant al companiei elene Aktor semnaseră la începutul anului 2010 contractul de concesiune pentru tronsonul de autostradă Comarnic-Brasov, proiectul urmând să fie finalizat pănă in ianuarie 2014.

Consorțiul Vinci-Aktor a renunțat însă în aprilie 2010 la contractul de construcție în concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov, în valoare de 1,5 miliarde de euro, invocând clauze contractuale. În fapt, consorțiul nu reușise să strângă banii necesari lucrării. Tronsonul avea atunci ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.