Avertismentul FMI pentru Guvernul Ponta. Care este cel mai mare pericol din noul Cod Fiscal

Redactor:
Anca Dumitrescu
Avertismentul FMI pentru Guvernul Ponta. Care este cel mai mare pericol din noul Cod Fiscal
România nu are spațiu să reducă taxele până nu îmbunătățește colectarea lor și administrarea veniturilor, potrivit raportului aprobat de board-ul FMI după consultările cu autoritățile române, care remarcă reducerea dezechilibrelor, dar și încetinirea reformelor pe fondul incertitudinilor politice.

România nu are spațiu să reducă taxele până nu îmbunătățește colectarea lor și administrarea veniturilor, potrivit raportului aprobat de board-ul FMI după consultările cu autoritățile române, care remarcă reducerea dezechilibrelor, dar și încetinirea reformelor pe fondul incertitudinilor politice.

România rămâne totodată vulnerabilă la șocuri externe, iar remedierea bilanțurilor nu este încă finalizată, se notează în raport.

În privința noului Cod Fiscal pregătit de guvern, reprezentanții FMI consideră că reducerea taxelor ar putea să pună în pericol disciplina fiscală.

Autoritățile române propun pentru 2016 reducerea TVA, a accizelor, taxelor pe dividende și să elimine taxa pe construcțiile speciale, măsuri cu un impact direct asupra veniturilor estimat la 2,2% din PIB, se arată în raport.

Premierul Victor Ponta a anunțat miercuri că Guvernul intenționează să decidă în aprilie reducerea, din luna iunie, a taxei pe valoarea adăugată, urmând să stabilească dacă va fi diminuată cota standard de TVA, de la 24% la 20%, sau TVA la produse alimentare de bază, de la 24% la 9%.

Potrivit premierului, după această reducere din luna iunie a unei taxe, de la 1 ianuarie 2016 vor fi aplicate oricum, simultan, prevederile proiectului noului Cod Fiscal, și anume cota standard TVA de 20% și TVA de 9% la alimente. El a afirmat inițial că 99% poate fi redusă TVA din aprilie, dar că mai trebuie avute ultime negocieri cu instituțiile financiare internaționale.

Codul Fiscal prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 2016, și la 18%, începând cu 2018. Din 2018 ar urma să scadă și cotele de contribuții de asigurări sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, și la angajator, de la 15,8% la 13,5%.

Reprezentanții FMI nu au inclus în analiza lor efectul acestor modificări fiscale, care nu erau suficient conturate la momentul realizării raportului, dar consideră că orice reducere a taxelor trebuie însoțită de o administrare mai bună a veniturilor, de o colectare mai eficientă a taxelor – deficitul de colectare a TVA este cel mai ridicat din UE, de 44% – și de scoaterea la suprafață a economiei subterane.

„Până când astfel de reforme nu vor da rezultate, nu există spațiu pentru reducerea taxelor, dacă acestea nu sunt compensate de alte măsuri fiscale, inclusiv posibila reducere a unor cheltuieli de capital eficiente, până la îmbunătățirea capacității de absorbție”, se arată în raport.

FMI menționează faptul că numai o cincime din consolidarea fiscală care a avut loc de la declanșarea crizei s-a bazat pe venituri, iar România a rămas cu un nivel relativ ridicat al TVA (24%), accize majorate, o taxă pe construcțiile speciale și unul dintre cele mi ridicate niveluri de taxare a muncii din Uniunea Europeană.

Între timp, Guvernul a redus TVA la produsele de panificație în septembrie 2013, precum și CAS-ul cu 5 puncte procentuale în octombrie 2014, iar în 2016 urmează să fie aplicat un nou regim de impozitare în sectorul petrolului și gazelor.

În privința ritmul reformelor structurale, FMI consideră că a avut loc o încetinire a acestora pe fondul incertitudinilor politice.

Raportul arată că alegerile din 2012 au dus la o perioadă de stabilitate care s-a încheiat însă în februarie 2014, prin spargerea USL. De atunci, au fost formate două noi guverne, cu schimbări ale unor miniștri cheie, ceea ce a complicat continuitatea politicilor.

Alegerea surprinzătoare a președintelui Klaus Iohannis în decembrie a amplificat incertitudinile politice pe termen scurt, în condițiile în care opoziția încearcă să formeze un nou guvern prin schimbarea majorității parlamentare.

„Incertitudinile politice au afectat implementarea reformelor structurale, în special în privința întreprinderilor de stat (ÎS) și a dereglementării prețului gazelor, ceea ce a întârziat finalizarea celei de-a treia evaluări a acordului stand-by (programată inițial pentru iunie 2014)”, se arată în raport.

Implicarea sectorului privat prin participații majoritare sau minoritare reprezintă un instrument util pentru a aduce compentență și finanțare în companiile de stat, precum și pentru îmbunătățirea transparenței. Succesul ofertelor publice inițiale la trei companii energetice, în perioada 2013-2014, arată calea către un rol mai mare al capitalului privat, în viitor.

Sectorul transporturilor are nevoie urgentă de măsuri similare. În sectorul feroviar, autoritățile au făcut progrese importante, în restructurarea operatorului CFR Marfă, prin reducerea numărului de angajați cu peste o pătrime. Totuși, procesul de privatizare s-a blocat și ar putea fi necesar ca restructurarea să continue. În plus, rețeaua feroviară trebuie raționalizată în conformitate cu Master Planul pentru Transporturi.

România a făcut totodată progrese în privința participării la piața europeană a energiei, autoritățile eliminând obstacole fizice și juridice din calea exporturilor de gaze și a conectării rețelei de electricitate a României cu cele ale statelor vecine. În plus, au fost deregelementate piețele de gaze și electricitate pentru consumatorii non-casnici, o realizare majoră având în vedere că aceștia asigură cea mai mare parte a consumului de energie. Acest fapt ar trebui urmat de reînceperea procesului de dereglementare a tarifelor pentru consumatorii casnici, care a fost întrerupt în 2014, concomitent cu susținerea consumatorilor vulnerabili. Reprezentanții Fondului consideră că scăderea din ultimele luni a prețurilor mărfurilor și inflația aflată la un minim record în România oferă condițiile pentru o astfel de măsură.

FMI remarcă pe de altă parte unele progrese în domeniul combaterii corupției, evidențiate de raportul MCV pentru România, unde sunt menționate progrese în mai multe domenii de guvernanță.

Experții FMI notează în raport că PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de creștere se consolidează. Consumul privat și exporturile puternice au susținut relansarea economică anul trecut, investițiile rămânând în acest timp modeste. Experții anticipează o creștere reală a PIB de 2,7% în anul 2015 și de 2,9% în 2016. Principala forță motrice a acestei creșteri se preconizează a fi consolidarea consumului privat, pe fondul unei creșteri puternice a salariului real, al prețurilor scăzute la petrol și al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record. Pe măsură ce creșterea internă se întărește, deficitul de cont curent este prognozat a se mări puțin în acest an. Este probabil ca inflația scăzută importată și un output gap ce se menține în domeniul negativ să păstreze inflația considerabil sub ținta vizată în cea mai mare parte a anului 2015.

Ținta unui deficit bugar de 1,8% din PIB (1,5% din PIB în bază ESA) corespunde obiectivului pe termen mediu (MTO) al unui deficit de 1% din PIB în termeni structurali (bază ESA). În acest fel, politica bugetară nu mai este o frână seminificativă pentru economie, anul viitor fiind necesară o ajustare de doar 0,25 puncte procentuale din PIB, în termeni ESA.

FMI arată că se acumulează însă presiuni pe partea de cheltuieli, îm primul rând din partea retrocedărilor și hotărârilor judecătorești pentru plăți care ar putea să se ridice la 6% din PIB. În al doilea rând, bugetul pe 2015 prevede cheltuieli de capital mai mari în infrastructură. Acestea vor necesita o absorbție mai rapidă a fondurilor europene și investiții publice mai eficiente. Un număr mai mare de proiecte finanțate prin fonduri europene va asigura un control mai eficient al acestora. În al treilea rând, România intenționează să majoreze cheltuielile militare. Statul român se confruntă totodată cu presiuni de creștere a cheltuieilor sociale. Pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului sănătății, autoritățile aplică deja o refromă amplă în acest domeniu.

Cheltuielile de capital ridicate ale României s-au dovedit relativ ineficiente în trecut, iar infrastructura feroviară și rutieră sunt deficitare în mod special. Un factor major al acestei situații este lipsa unui cadru legislativ solid și a capacității de dezvoltare, prioritizare și execuție a proiectelor publice de investiții. Simulările făcute de experții FMI arată că creșterea și eficientizarea cheltuielilor în infrastructură pot stimula creșterea economică. Îmbunătățirea eficienței ar putea fi obținută prin realocarea resurselor bugetare către proiecte finanțate de UE, care sunt controlate mai strict decât cele finanțate doar de la bugetul de stat. Simulările FMI indică că avansul PIB ar putea fi cu 0,5 puncte procentuale mai mare, pe termen mediu, dacă fondurile europene ar fi utilizate integral.

Rezultatele simulărilor depind în mare măsură de reformele de creștere a calității și managemenul proiectelor naționale și absorbția de proiecte finanțate de UE.

În pofida unor reforme efectuate în cadrul acordului stand-by cu FMI, guvernanța internă continuă să submineze absorbția de fonduri europene, potrivit FMI.

Eforturile inițiale de îmbunătățire a prioritizării proiectelor majore trebuie să continue printr-o corelare mai bună a calendarului de priorități cu calendarul bugetar. În plus, lista de proiecte prioritare ar trebui publicată, pentru a informa opinia publică despre alocarea resurselor către obiective naționale, inclusiv cele identificate în Master Planul pentru Transporturi.

Pe termen mediu, România ar trebui să stabilează un singur proces de management al proiectelor, care să includă toate proiectele, indiferent de sursele de finanțare.

Reprezentanții FMI recomandă României aplicarea unor politici macroeconomice sustenabile, care să fie combinate cu măsuri care să crească eficiența cheltuielilor publice, să relanseze reformele întârziate la companiile de stat și să rezolve problemele provocate de criză în sectorul financiar.

În domeniul politicii fiscale, România trebuie să mențină realizările în privința ajustărilor, să înscrie ferm datoria publică pe un trend descendent, să asigure îmbunătățirea infrastructurii publice, precum și managementul mai eficient al veniturilor și cheltuielilor în administrație, inclusiv prin creșterea absorbției fondurilor europene.

FMI recomandă continuarea politicii de relaxare monetară, în condițiile în care inflația este sub țintă, și să susțină relasarea creditării sectorului privat.

Sistemul bancar trebuie supravegheat intens, în special în ceea ce privește calitatea activelor și reducerea creditelor neperformante. Supravegherea non-bancară trebuie întărită, piața de capital trebuie dezvoltată în continuare, iar autoritățile trebuie să creeze un cadrul legislativ eficient pentru insolvență.

În privința reformelor structurale, FMI recomandă îmbunătățirea performanțelor financiare și generarea de resurse pentru investiții în companiile cu capital de stat, prin aplicarea unor principii bune de guvernanță, restructurare și creșterea participației private la acestea. De asemenea, România trebuie să dereglementeze în continuare piețele energiei.

Raportul FMI a fost realizat în urma consultărilor periodice care au loc potrivit articolulului IV din statutul instituției. Potrivit articolului IV, misiunile sunt efectuate ca parte a consultărilor periodice, de regulă anuale, în contextul unei solicitări de utilizare a resurselor FMI, ca parte a discuțiilor programelor aflate sub monitorizarea experților sau ca parte a altor forme de monitorizare de către experți a evoluțiilor economice. Raportul a fost realizat în urma misiunii FMI din luna februarie.

Guvernul nu a ajuns în luna februarie la un acord cu FMI și CE în urma misiunii de evaluare, premierul Victor Ponta arătând că Executivul nu a fost de acord cu solicitarea celor două instituții privind creșterea abruptă a prețului la gaze pentru populație și CET-uri din aprilie și restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara și Oltenia.

Ponta a precizat atunci că, în aceste condiții, nu va fi semnată o scrisoare de intenție și că discuțiile pe aceste două puncte de divergență, anunțate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie și pe care autoritățile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înțelegerii este de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.

Acordul, care este însoțit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaționali din 2009.

 

Tags:
Ceauşescu nu avea cel mai mare salariu! E incredibil care erau angajaţii români care-l depăşeau:...
Florin Pastramă îi dă 50 de euro Sarei ca să îl... Ce i-a cerut să...
FOTO. Nicoleta Luciu, transformată de intervenții! `Nu te mai recunoaștem`. Cum arată fosta vedetă TV
Un nou CUPLU BOMBA?! Pepe, ADEVĂRUL despre relaţia cu cântăreaţa Raluka: „O plac, mă place,...
Cristi Borcea o tratează pe Valentina Pelinel ca pe o regină! Ce gest a făcut...
SUMELE URIAŞE luate de medici pentru VACCINAREA românilor! Ce SPORURI au cei din linia întâi
Autorităţile din Ucraina au confiscat 1.500 de sticle de băuturi spirtoase fabricate din mere de...
BANCUL ZILEI – Arabul, găurile și cele 17 neveste
DOCUMENT. Ce salariu are Viorica Dăncilă la BNR. Este consilierul de strategie al guvernatorului Isărescu
Florin Pastramă îi dă 50 de euro Sarei ca să îl... Ce i-a cerut să...
„Îngerul Morții” de la Auschwitz care prefera gemenele. DOCTORUL a făcut cele mai ȘOCANTE experimente...
Tragedie URIAŞĂ în familia lui Helmuth Duckadam! A fost găsit SPÂNZURAT în propria casă
BOMBĂ! Când se INTERZIC centralele pe gaze, de fapt. Vești proaste pentru milioane de români
Dacă vizitezi acest trib, bărbatul pleacă din casă, iar soţia lui vine la tine. Ce...
Vestea ȘOC a momentului despre Ionuț Gologan, românul condamnat la moarte
Cum arată cei mai sexy fotbaliști spanioli și partenerele lor superbe
ULTIMA ORĂ. Cine au fost cei mai bine plătiţi români luna trecută. Vezi unde poţi...
Magazine ANAF. De unde îţi poţi cumpăra bunuri confiscate de fisc în 2020. Lista completă...
Inchide