Banca Centrală Europeană a inversat polii sărăciei în zona Euro. Cine sunt bogații din Sudul Europei și cum stă România

Un studiu lansat de Banca Centrală Europeană, privind averea gospodăriilor din zona Euro, răstoarnă percepția că Nordul este bogat și Sudul sărac și acreditează ideea că locuitorii din țări precum Germania, Austria, Finlanda sau Olanda o duc mai rău decât cei din statele supraîndatorate precum Cipru, Italia sau Spania, dar îi susțin financiar pe aceștia. Gospodăriile Germaniei sunt printre cele mai sărace, pe hârtie, în timp ce cele din Cipru sunt pe locul doi ca bogăție, în zona Euro, după cele din Luxemburg, conform studiului BCE.

Studiul a fost însă criticat dur de experți, pentru că se bazează pe date vechi de trei ani și pentru că folosește niște indici nereprezentativi, precum procentul de deținere în proprietate a locuințelor, care în Germania este sub 50%, în timp ce în Spania ajunge la 83%.

VIDEOViena îmbracă haine de sărbătoare. S-au aprins luminițele de Crăciun pe unul dintre faimoasele bulevarde din oraș

20:33

CONTROVERSĂȘirul nesfârșit de jigniri și scandaluri în care a fost implicat jurnalistul interzis de Nicușor Dan la Cotroceni, deși l-a susținut pe actualul președinte să obțină mandatul. Tudor Chirilă, care a întors la rândul său armele, sare în apărarea acestuia și lansează un nou val de acuzații la adresa lui Nicușor Dan

19:58

Luxemburg conduce clasamentul cu aproape 400.000 de euro avere medie netă pe fiecare gospodărie. Locul doi este ocupat, în mod surprinzător, de Cipru, cu o avere medie netă de 267.000 de euro. La polul opus se află țări precum Germania sau Austria, văzute ca motoare ale zonei Euro. Nemții au o avere medie netă pe gospodărie de doar 51.000 de euro, în timp ce în Austria aceasta este de 76.000 de euro. În țări precum Olanda sau Finlanda, această valoare a fost mai joasă decât în Germania. Pe de altă parte, în Grecia averea medie pe gospodărie a fost evaluată la 102.000 euro.

Valoarea acestui indice a fost stabilit de BCE adunând totalul bunurilor din fiecare gospodărie, adică imobilele aflate în proprietate, vehiculele și depozitele bancare și disponibilitățile la vedere. Din acest total s-a scăzut valoarea creditelor, ipotecilor, creditului pe card sau a altor forme de împrumut.

Sursa: Wall Street Journal

Cum ar sta gospodăriile din România în zona Euro

Dacă România ar fi făcut parte astăzi din zona Euro, s-ar fi situat probabil pe primele locuri în topul întocmit de BCE, tocmai din cauza metodologiei folosite pentru acest studiu, care nu ține cont de nivelul de trai sau de puterea de cumpărare.

Cu o pondere a proprietății asupra gospodăriilor de 98% în rândul populației, conform datelor preliminare ale recensământului din 2011, averea medie pe gospodăria românească ar fi fost primele locuri în zona Euro. În România există 8,3 milioane de locuințe convenționale private, ceea ce reprezintă 98% din totalul locuințelor.

Românii stau bine și la raportul depozite/credite bancare. Astfel, conform datelor din luna februarie ale Băncii Naționale, depozitele și disponibilitățile la vedere în lei și în valută echivalentă în lei ale persoanelor fizice se ridicau la aproximativ 124 de miliarde de lei (aproximativ 28 de miliarde de euro). De cealaltă parte, creditele se ridicau doar la aproximativ 103 miliarde de lei și valută echivalentă în lei. Balanța economii-împrumuturi este deci pozitivă în România.

Scorul total al valorii averii medii a unei gospodării din România nu poate fi însă stabilit, după metodologia folosită de BCE, pentru că nu există un indice clar al valorii în bani a proprietăților din România.

„Săracii” germani și bogații din Sud

Cea mai mare hibă a studiului BCE este raportarea la forma de proprietate a locuinței. În Germania, locuitorii preferă să locuiască în chirie, pentru că proprietățile sunt scumpe, iar băncile solicită avansuri mari la credite, ceea ce inhibă cumpărarea de imobile, conform Wall Street Journal. De asemenea, studiul nu a ținut cont de sistemul de pensii german, care funcționează ca un depozit bancar, de tipul pensiilor private.

Raportul nu ține seama nici de căderea pieței imobiliare, nici de schimbările majore determinate de bail-out-ul PIGS (Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania) în zona Euro, pentru că folosește date din 2009-2010.

De altfel, raportul s-a bazat pe răspunsurile a aproximativ 60.000 de locuitori din zona Euro, care și-au estimat singuri valorile proprietăților. Un alt neajuns al studiului este că în sudul Europei, componența unei gospodării statistice este mai mare decât în Nord, pentru că există mai multe imobile în proprietate.

Raportul vine însă în contextul în care germanii protestează față de metodele de bail-out folosite de stat pentru a finanța zona Euro, respectiv state supraîndatorate precum Cipru, Grecia, Italia sau Spania și vine în susținerea metodei de bail-in, folosită în Cipru, prin care locuitorii sau băncile din statul respectiv trebuie să suporte din resurse proprii stresul din sistemul bancar, conform Wall Street Journal.

Practic, studiul acreditează ideea că locuitorii din statele aflate în criza datoriilor suverane nu o duc deloc rău și că nu ar trebui să fie susținuți prin pachete de bail-out, indirect, de cetățenii statelor cu economii solide, precum Germania. Situația nu stă chiar așa, ba ar putea să arate chiar pe dos.

„Este greșit să gândești că programele de bail-out funcționează la modul că gospodăriile din Germania salvează gospodării mai bogate de la periferie. De exemplu, contribuabilii din Irlanda au plătit un preț imens pentru a împiedica, printre altele, ca băncile germane să nu fie nevoite să sufere pierderi din cauza investițiilor lor riscante în Irlanda. Drept rezultat, guvernul german nu a trebuit să folosească banii contribuabililor pentru a recapitaliza băncile. Așa că, dacă e să gândim astfel, gospodăriile irlandeze le fac bail-out celor germane”, scrie un expert al Bloomberg.

Aceste argumente nu rezistă însă la presiunea străzii și acest lucru s-a văzut în cazul Ciprului. În Germania vor avea loc alegeri în septembrie, iar Angela Merkel se va simți poate nevoită să calmeze spiritele celor influențați de acest studiu al BCE și să ia o poziție mai dură față de bail-out-urile pentru periferia zonei Euro. Această presiune electorală a fost deja vizibilă în cazul Ciprului, când principalul argument al presei germane în favoarea pseudo-naționalizării bancare de acolo a fost că rușii își spală banii pe insulă, mai arată expertul care scrie pentru Bloomberg.