BNR ar putea interveni agresiv dacă cursul va depăși 4,46 lei/euro

Cursul ar putea depăși nivelul istoric atins pe piața interbancară, de 4,46 lei/euro, dar o asemenea depreciere s-ar putea încheia printr-o intervenție agresivă din partea BNR, care să le reamintească jucătorilor de forța pe care o poate avea banca centrală pe piața locală.

Banca Națională a României (BNR) a anunțat vineri un curs de referință de 4,4265 lei/euro, reprezentând cel mai ridicat nivel de la introducerea moendei unice.

Precedenul maxim istoric, de 4,4168 lei/euro, a fost anunțat pe 2 mai, la acea dată jucătorii fiind îngrijorați de incertitudinile legate de măsurile pe care le va adopta noul executiv după căderea Guvernului Ungureanu.

EXCLUSIV Nicușor Dan, ignorat de partide. Bușcu: ”Dacă nu intră într-un proces violent de upgrade, n-are nicio șansă”

11:04

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Administrația Prezidențială a dat comunicate despre activitatea Mirabelei Grădinaru. Din punct de vedere legal nu este în regulă”

11:00

Comparativ cu finalulul anului trecut, cursula urcat cu 2,47%, de la 4,3197 lei/euro.

„Nu este exclus să depășim nivelul minim al leului stabilit recent de 4,46 lei/euro. Este dificil de spus, pentru că mișcarea curentă vine după o perioadă de mai mulți ani în care cursul de schimb a fost într-o bună măsură controlat de către banca centrală.”, a declarat pentru MEDIAFAX Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank.

Muscalu spune că în această perioadă, după ce s-au înregistrat modificări de proporții la nivel intern și extern, a devenit neclar care ar fi prețul considerat corect de către majoritatea participanților la piață

„Este posibil, însă, ca deprecierea curentă să se încheie printr-o intervenție agresivă, care să le amintească încă o dată participanților la piață de forța pe care o poate avea banca centrală în această piață de dimensiuni relativ reduse. O asemenea mișcare este probabilă având în vedere că temperarea deprecierii, cu scopul susținerii stabilității financiare, care a părut că a fost implementată în ultimii ani, pare și mai potrivită în prezent, după ce în ultimii doi ani salariile au înregistrat creșteri inferioare prețurilor de consum, reducând astfel capacitatea de achitare a datoriilor. În același timp, cursul s-a depreciat, accentuând dificultațile în cazul datoriilor în valută”, a explicat Muscalu.

El crede că participanții externi nu sunt îngrijorați de situația actuală internă, date fiind relaxarea fiscală de dimensiuni limitate care se are în vedere, dar și sustinerea relativ solidă în Parlament a noului guvern.

În același timp, Muscalu spune că perspectivele s-ar putea schimba, cât timp persistă promisiunile de relaxare fiscală suplimentară.

Totodată, analistul BCR, Eugen Șinca, crede că deprecierea leului a fost cauzată de factori interni și că România ar trebui să-și stabiliească o serie de priorități pentru a crește gradul de atractivitate.

„Schimbările politice frecvente de la începutul acestui an, fluxurile reduse de capitaluri externe private, în contextul crizei datoriilor suverane din zona euro, și rezultatele încă modeste în accesarea fondurilor europene sunt principalii factori care explică deprecierea leului cu 2,4% din luna ianuarie până în prezent. De aici rezultă și o serie de priorități pentru România în perioada următoare, pentru a crește gradul de atractivitate în fața investitorilor, precum menținerea stabilității politice, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene structurale și transmiterea unui mesaj coerent piețelor globale, inclusiv prin intermediul acordului cu FMI și UE”, a declarat Șinca.

Estimarea BCR de curs pentru finalul acestui an este 4,39 lei/euro, iar cotațiile se vor stabiliza în jurul nivelului de 4,4 lei/euro.

Vlad Muscalu consideră că banca centrală pare mai interesată să tempereze deprecierea decât să inverseze mișcarea într-un mod ferm, adoptând o asemenea abordare probabil pentru a limita transferarea tensiunilor din piața valutară către piața monetară.

„Contextul extern este desigur nefavorabil leului, însă nu cred că acesta este determinant pentru dinamica curentă. Am văzut o înrăutațire a contextului extern, poate chiar mai puternică, în a doua jumătate a anului trecut, iar în acea perioadă leul a fost ceva mai stabil”, a conchis Muscalu.

Economistul șef al UniCredit Țiriac, Dan Bucșa, apreciază că este prea devreme pentru a estima un nivel maximal al cotațiilor în următoarea perioadă și trebuie văzut care vor fi evoluîiile imediate.

„Este prea devreme și sunt convins că nici Banca Națională nu știe în acest moment care este nivelul maxim până unde va merge cursul”, a spus Bucșa.

Rata de schimb a trecut de 4,42 lei/euro încă de la deschidere sesiunii de vineri, când primele tranzacții au fost operate la 4,4210 lei/euro.

În prima parte a zilei cursul a oscilat sub 4,43 lei/euro, deprecierea fiind limitată de intervențiile indirecte ale băncii centrale, potrivit dealerilor. Imediat după publicarea cursului de referință, cotațiile au sărit peste 4,43 lei/euro, iar în jurul orei 14:00 rata de schimb a atins un maxim de 4,44 lei/euro.

Nivelul record atins pe piața interbancară a fost de 4,4675 lei/euro, consemnat pe data de 1 mai, când în România a fost zi nebancară, iar paritatea a fost tranzacționată de jucătorii internaționali pe alte piețe.

Dealerii cred că, fără intervenția băncii centrale, cursul ar putea depăși în numai două ședințe nivelul de 4,5 lei/euro pe piața interbancară, având în vedere cererea ridicată de euro din partea jucătorilor.

Potrivit dealerilor, volumele de tranzacționare sunt ridicate, iar ordinele de cumpărare de euro vin atât de la jucători străini, cât și de la bănci locale.

Cea mai recentă intervenție directă a BNR pe piața interbancară a avut loc în octombrie 2008, când banca centrală a a invocat un atac puternic asupra leului, pe fondul turbulențelor cauzate de căderea crizei financiare internaționale.

La acea dată, BNR a vândut direct aproximativ 40 de milioane de euro, cu scopul de a testa funcționarea pieței și a înțelege necorelarea dintre piața monetară și cea valutară. Tot atunci, BNR a testat piața valutară pentru a verifica realitatea cotațiilor, fără să realizeze însă tranzacții.