CALENDARUL DISPONIBILIZĂRILOR. Un salariat din cinci va fi dat afară de la companiile din subordinea Ministerului Economiei. Cel mai mare val de concedieri – anul acesta

Unul din cinci angajați ai companiilor și regiilor din subordinea Ministerului Economiei, care ar putea fi vizate de disponibilizări masive, își va pierde în următorii șase ani locul de muncă, reiese din datele oficiale centralizate de gândul.

EUROVISION 2013. LIVE: Cezar Ouatu în semifinala EUROVISION. EXCLUSIV: Mesajul către românii care i-au întors spatele

EUROVISION 2013. Lista țărilor calificate în FINALĂ. Cu cine concurează CEZAR OUATU în semifinala 2. „Mă simt câștigător”

Până în 2018, Guvernul vrea să eficientizeze astfel activitatea societăților energetice de stat, care au acumulat doar în 2011 datorii totale de 3,9 miliarde euro (echivalentul a 2,8% din PIB-ul României din acel an), pentru a respecta angajamentele asumate prin acordul semnat cu Fondul Monetar Internațional și cu Uniunea Europeană.

Ca să atingă acest obiectiv, aproximativ 10.500 de salariați care lucrează la ora actuală în companii de stat ar urma să fie concediați. Inițial, pe lista Guvernului figurau 15 societăți, însă în forma finală a Ordonanței de Urgență privind protejarea persoanelor disponibilizate sunt date drept exemplu doar patru dintre acestea, mai exact SC Complexul Energetic Oltenia SA, RAAN, SC Complexul Energetic Hunedoara SA și SC Electrica SA.

Liviu Pop, ministrul delegat pentru Dialog Social și președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, dă asigurări că nicio reducere de personal nu se va face fără acordul Guvernului. „Ministerul propune Guvernului sumele de care are nevoie. Deci toate sumele se vor da prin hotărâre de Guvern, nu va face compania de capul ei”, a declarat Pop pentru gândul.

„Până în momentul de față, nu s-a făcut nicio disponibilizare în baza acestei ordonanțe”, ne-a mai explicat ministrul.

Personalul concediat care se bucura anul trecut de un salariu mediu brut de peste 3.600 de lei, potrivit estimărilor gândul realizate pe baza bugetelor celor 15 companii menționate inițial, ar urma să beneficieze, pe lângă indemnizațiile de șomaj, de plăți compensatorii și de un venit lunar de completare.

„Sunt patru categorii de persoane, patru trepte de vechime. În funcție de ce vechime au, cel mai puțin primesc cei cu vechime de trei ani, iar cel mai mult cei cu peste 25 de ani vechime”, spune Liviu Pop în legătură cu venitul lunar de completare pe care ar urma să îl primească toți angajații concediați.

Totodată, cel mai mare val de disponibilizări se va înregistra anul acesta, mai exact 2.539 de persoane.

„În legătură cu Ordonanța de Urgență cu disponibilizările, vreau să lămuresc, 10.000 de oameni care pleacă mâine acasă. Nu e o informație corectă. E vorba de șase ani. E vorba de 2500, 1900 într-un an”, a declarat, miercuri, premierul Victor Ponta. „E o realitate că se restructurează companii”, a mai adăugat acesta.

Ordonanța de Urgență privind protejarea persoanelor disponibilizate din companiile de stat a fost anunțată la jumătatea lunii trecute și aprobată de Executiv în data de 30 aprilie. Forma aprobată este diferită de cea inițială, potrivit Mediafax.

Totodată, în dimineața datei de 27 februarie, Mediafax a anunțat că Guvernul va începe un program de concediere a mai multor angajați ai 16 companii de stat. Câteva ore mai târziu, Ministerul Economiei a prezentat public proiectul de ordonanță care prevedea începerea programului de disponibilizari în companiile de stat, pe noua listă fiind prezente 15 societăți, eliminată fiind Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești.

Descarcă aici Ordonanța de Urgență privind aplicarea în perioada 2013 – 2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare

Datoriile companiilor, cu peste 10 milioane de euro mai mari decât cifra de afaceri

Peste 21% dintre angajații companiilor de stat vizate de disponibilizările masive anunțate de Guvern își vor pierde locul de muncă până în 2018, reiese din calculele gândul realizate pe baza numărului mediu de salarați care figurează în bugetele din 2012 ale acestora.

În total, companiile vizate aveau la finele anului 2012 peste 48.700 de angajați, cei mai mulți dintre ei fiind salariații Complexului Energetic Oltenia, înființat prin fuziunea complexelor Rovinari, Turceni și Craiova. Pe locul doi se află Societatea Națională a Huilei, cu un efectiv de salariați de 7.450 de persoane, potrivit notei de fundamentare a bugetului pentru anul trecut.

În total, companiile care figurau în urmă cu o lună pe lista societăților la care urmează să fie făcute disponibilizări pentru eficientizarea activității au derulat afaceri de 3,9 miliarde de euro în 2011, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info)

Nota: Sursa datelor o reprezintă bugetele aprobate pe 2012 și cifrele Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

* Cifrele nu includ numărul de salariați din filialele companiilor.

Suma datoriilor acumulate de aceste companii este cu peste 10 milioane de euro mai mare decât cifra totală de afaceri, reiese din bilanțurile oficiale. Societatea Națională a Huilei Petroșani a consemnat cele mai mari datorii, respectiv 1,2 miliarde de euro, o treime din valoarea totală.

Mai mult, profiturile cumulate consemnate în același an se ridică la doar 377,8 milioane de euro, cea mai însemnată contribuție fiind a companiei Termoelectrica, respectiv 376,7 milioane de euro, circa 99,7% din total.

Totodată, din calculele gândul reiese că anul trecut câștigul mediu salarial în cadrul acestor companii, venit ce include și bonusurile, a fost de circa 3.670 de lei, cu 56% mai mult decât salariul mediu brut pe economie din decembrie 2012, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Cel mai prost plătiți au fost cei 115 angajați ai Companiei Naționale a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest Deva, care au primit, în 2011, lefuri și bonusuri de circa 1.558 de lei.

Calendarul disponibilizărilor din companiile de stat

În anul 2013, 2.539 de salariați ai companiilor controlate de Ministerul Economiei își vor pierde locurile de muncă, pentru aceștia urmând să se aloce de la bugetul asigăririlor pentru șomaj suma de 37,44 milioane de lei (circa 8,4 milioane de euro, la un curs mediu de 4,445 lei/euro). Acesta va fi cel mai mare număr de angajați care vor fi dați afară din companiile enrgetice de stat pe parcursul a șase ani.

Anul 2014 va veni cu un nou val de disponibilizări, dar cu un număr mai mic de șomeri. Astfel, anul viitor vor fi concediate din companiile și din regiile de stat cu aproape 600 de persoane mai puțin decât în 2013, mai exact 1.941 de angajați, pentru care se vor aloca 82,63 milioane de lei (18,5 milioane de euro).

În anul 2015, vor fi concediate alte 2.130 de persoane, pentru care se vor scoate din bugetul asigurărilor pentru șomaj 83,26 milioane de lei (18,6 milioane de euro), urmând ca un an mai târziu alte 1.312 persoane să își piardă locul de muncă. Pentru plata acestora din urmă se vor aloca 70,87 milioane de lei (15,9 milioane de euro).

În 2017 vor fi concediate 1.221 persoane din companiile de stat al căror acționar majoritar este Ministerul Economiei, care vor fi plătite cu suma de 57,04 milioane de lei (12,8 milioane de euro), iar în anul 2018 vor rămâne fără locurile de muncă 1.156 de români, pentru plata cărora se vor aloca 48,96 milioane de lei (10,9 milioane de euro).

Cum vor fi plătite persoanele concediate

Angajații disponibilizați vor primi atât o indemnizație de șomaj, cât și plăți compensatorii, care vor fi acordate de către companiile sau regiile la care au lucrat și vor proveni din bugetele acestora, și un venit lunar de completare.

Venitul lunar de completare va fi acordat diferențiat și stabilit odată cu suma pe care persoana în cauză o va primi ca indemnizație de șomaj, el fiind egal cu diferența dintre câștigul salarial individual mediu net pe ultimele trei luni de muncă înainte de concedierea acesteia și nivelul indemnizației de șomaj, potrivit Ordonanței de Urgență privind protecția angajaților disponbilizați.

Acesta nu va depăși însă câștigul salarial mediu net din luna ianuarie a anului în care angajatul a fost disponibilizat, care va fi anunțat de către reprezentanții INS. Spre exemplu, românii care vor fi concediați anul acesta din companiile de stat vor obține un venit lunar de completare care nu va depăși suma de 1.548 de lei.

Fondurile necesare pentru plata venitului lunar de completare vor proveni din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Acesta se va acorda în funcție de vechimea celor concediați pe o perioadă de până la doi ani, astfel:

– 3 – 10 ani vechime: 12 luni

– 10 – 15 ani vechime: 20 de luni

– 15 – 25 de ani vechime: 22 de luni

– cel puțin 25 de ani vechime: 24 de luni

Printre obligațiile celor care vor beneficia de aceste sume de bani se numără căutarea unui nou loc de muncă și participarea la programele de formare profesională oferite de agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrați. În cazul în care nu se vor prezenta lunar la agenția pentru ocuparea forței de muncă „pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă” sau dacă vor „refuza nejustificat” un post nou oferit, ei nu vor mai putea beneficia de venitul de completare.

Românii concediați care nu îndeplinesc condițiile necesare pentru obținerea indemnizației de șomaj nu vor obține nici venitul lunar de completare. De asemenea, în cazul decesului persoanei disponibilizate, acesta nu va putea fi încasat în continuare de către familia sa.

Cum motivează Guvernul disponibilizarea celor 10.500 de angajați

Potrivit expunerii de motive care însoțește Ordonanța de Urgență privind protejarea persoanelor concediate din companiile de stat, Guvernul României trebuie să rezolve, așa cum s-a angajat „deficiențele constatate la unele întreprinderi de stat prin măsuri care să conducă la redresarea economico – financiară a acestora și la eliminarea pierderilor și eficientizarea pe termen lung a activității”.

Descarcă aici expunerea de motive

Astfel, programele de eficientizare cuprind și planuri de disponibilizare a angajaților companiilor, societăților naționale și societăților comerciale miniere care au ca acționar majoritar Ministerul Economiei.

Principalele obiective ale acestor programe de eficientizare vor fi, potrivit aceluiași document, următoarele:

– reducerea pierderilor de exploatare până la eliminarea acestora;

– obținerea unei competitivități reale în condițiile unei piețe libere;

– atenuarea impactului social prin programe consistente și realizabile în zonele cu activități miniere în reducere;

– eficientizarea actului managerial.

Planurile de disponibilizare care vor fi stabilite la nivelul fiecărui operator economic în parte vor fi aplicate și supravegheate de către Ministerul Economiei și de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.