Cât plătesc patronii pentru o oră de muncă

Comparativ cu trimestrul III din 2014, costul orar al forței de muncă – în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare – a crescut în majoritatea activităților economice. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în construcții (7,77%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (5,75%) și industria prelucrătoare (5,64%).

Scăderi mai accentuate ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în învățământ (-9,65%) ca urmare a creșterii timpului efectiv lucrat față de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activități în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului școlar) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-3,49%).

Sursa Eurostat// Costul orar al forței de muncă în UE (2013)// La nivel european, România ocupă penultimul loc in ce priveste costul orar al fortei de munca in intreoprinderile cu peste 10 angajați

Creșterea față de trimestrul anterior (pentru indicii în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forța de muncă și a celei privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a fost de 2,59%. Creșterea înregistrată de cele două componente – pentru indicii în formă brută (neajustată) – a fost tot de 2,59%.

În trimestrul IV 2014 comparativ cu perioada similară din 2013, pe principalele activități economice, cele mai mari creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în alte activități de servicii (21,69%), industria extractivă (17,15%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (17,01%) și hoteluri și restaurante (16,38%). Scădere s-a înregistrat doar în tranzacții imobiliare (-6,43%).

Creșterea față de același trimestru al anului precedent – indici în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare – pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forța de muncă a fost de 7,86%, iar pentru indicii în formă brută (neajustată) de 7,90%. Componenta privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a înregistrat creșteri similare (7,89%, respectiv 7,92%).