• Publicat:
  • Actualizat:
Financiar

Cine sunt CĂUTĂTORII DE AUR din România ultimilor 13 ani. HARTA locurilor unde ar putea începe exploatarea metalului prețios. EXCLUSIV

Goana după aur a început

În ultimii 13 ani nu mai puțin de 25 de companii din toată lumea, la care se adaugă și statul român, prin firmele deținute de Ministerul Economiei, au căutat aur pe teritoriul României.

Localități precum Certej (județul Hunedoara), Bucium (Alba), Tăuții Magherăuș (Maramureș), Baia de Criș (Hunedoara), Roșia Montană (Alba) și Rovina (Hunedoara) sunt doar câteva dintre zonele unde sunt situate cele 150 de perimetre unde diverse firme au săpat după aur în ultimul deceniu, după cum rezultă din datele furnizate gândul de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Cele mai importante cantități de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în așa-numitul patrulater aurifer al României. Este vorba de o zonă din Munții Apuseni, care cuprinde minele din zona Roșia Montană, Bucium, Baia de Arieș, Almaș, Brad și Săcărâmb.

De aproximativ șase ani, în România nu a mai fost extras niciun gram de aur, toate minele de aur fiind închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, a declarat pentru gândul Alexandru Pătruți, președintele ANRM.

Care a fost producția de concentrate aurifere a României, cum a fost ea valorificată, care sunt firmele care vor să caute aur în România și cât ar câștiga statul român dacă proiectul de la Roșia Montană ar demara sunt doar câteva dintre întrebările la care gândul își propune să răspundă în cele ce urmează.

(Click pentru a mări)

Infografic: gandul.info (Corina Vârlan)

Producție de 730.000 de concentrate aurifere, în șapte ani

„Datele privind producția anuală de aur a României nu sunt publice”, ne-a declarat Alexandru Pătruți.

Însă în strategia industriei miniere a României pentru perioada 2008-2020 se arată că între 1990 și 2006 producția de concentrate aurifere în România a fost în total de 729.800 de tone, la care s-au adăugat 12.453 de tone de nămoluri aurifere.

Evoluția producției miniere în perioada 1990-2006:

Sursă: Strategia Industriei Miniere 2008 – 2020

Destinația producției miniere, începând cu anul 1999:

În patru ani, România a exportat 3,55 tone de nămol aurifer și 240 de kg de pirite aurifere. Din 1999 până în 2006, pe piața internă a fost valorificată o producție de concentrate aurifere de circa 25,6 de tone, reiese din calcule gândul pe baza datelor strategiei Ministerului Economiei.

Sursă: Strategia Industriei Miniere 2008 – 2020

La export au ajuns, între 1999 și 2002, circa 3,55 de tone de nămol aurifer și 0,24 tone de pirite aurifere.

„Ca urmare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000, republicată în 2004, privind regimul metalelor prețioase în România, cu modificările ulterioare și a ordinului Ministrului Industriei și Resurselor nr. 391/2003, s-a aprobat exportul de concentrate neferoase și metale prețioase subvenționate. În perioada 2000 – 2004 uzinele metalurgice de prelucrare a concentratelor de minereuri neferoase și-au sistat activitatea și, ca atare, produsele miniere respective au fost valorificate la export”, se precizează în strategia Ministerului Economiei.

Miza: 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere

În ce privește resursele minerale aflate în „diverse stadii de cunoaștere, care pot fi exploatate cu actualele tehnologii miniere”, acestea sunt evaluate la 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere, conform strategiei industriei miniere a României 2008-2020.

În plus, la rubrica „nivelul intervenției statului”, în dreptul minereurilor auro-argentifere se precizează că acesta este „foarte mare, prin acordarea de subvenții pentru exploatare, transferuri sociale, alocații de capital și eșalonarea datoriilor către furnizorii de energie electrică”.

(Click pentru a mări)

Infografic: gandul.info (Corina Vârlan)

Cum vor evolua prețurile aurului și argintului:

Prețul unei uncii de aur (echivalentul a 31,10 grame) este estimat să ajungă de la 1.772 dolari în 2012, la 1.816 dolari în 2013, ca apoi să scadă la 1.292 dolari pe uncie până în 2017, potrivit Eldorado Gold.

La argint prețul unei uncii este de 35,30 dolari și va scădea până în 2017 la 21,75 dolari.

Sursa: Eldorado Gold

Cine caută aur

Pe scurt, o firmă care vrea să caute aur poate solicita mai întâi, de la ANRM, un permis de prospecțiuni, ulterior poate obține o licență de explorare și în final, dacă sondările au fost încununate de succes, poate obține o licență de exploatare.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat, din 1999 până în prezent, un număr de 113 permise de prospecțiuni și 37 de licențe de explorare pentru minereuri auro-argentifere. Dintre acestea în prezent mai sunt în vigoare, potrivit datelor remise gândul de ANRM, un permis de prospecțiuni (pentru Deva Gold – perimetrul Certej Nord) și patru licențe de explorare (una pentru Samax România – perimetrul Rovina și trei pentru Romaltyn Exploration SRL, în perimetrele Cămărzana Nord, Aluniș Pitra Handal și Poprad).

În plus, există trei licențe de exploatare a aurului pe teritoriul României pentru companiile Roșia Montană Gold Corporation, Deva Gold și Romaltyn. Toate cele trei companii așteaptă să obțină avizele necesare pentru a începe exploatarea efectivă. Procedeul de extracție a aurului, în cazul celor trei companii, are la bază cianurarea.

De la Roșia Montană ar putea fi extrase 250 de tone de aur, la Certej s-ar putea extrage circa 50 de tone, iar din sterilul din iazul de decantare de la Baia Mare se estimează că ar putea fi extrase 4 tone de aur, potrivit stirileprotv.ro.

– Roșia Montană Gold Corporation are ca acționar principal compania canadiană Gabriel Resources, Deva Gold este controlată de grupul canadian Eldorado Gold, iar Romaltyn de Romaltyn Ltd, înregistrată în Insula Man.

– Romaltyn Exploration SRL, care este controlat de Romaltyn Ltd., a obținut la finele anului 2010 o pierdere de 37.620 de lei, având un număr mediu opt salariați în 2010, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.

– Samax România este înregistrată în Baia Mare și a avut la finele anului 2010 un profit de 1.650 de lei, cu 39 de salariați, conform datelor de la Ministerul Finanțelor.

Între căutătorii de aur din România, de-a lungul timpului, s-au numărat companii precum AMRO Gold, Eurasian Minerals, Wega Mining, Exchange Minerals, Barrick Gold, Minera Andes Inc și Greek Romanian American Exploration. Acestea nu mai au însă în prezent permise de prospecțiuni sau licențe de explorare în vigoare, reiese din datele ANRM. Harghita, Maramureș, Suceava, Alba, Caraș Severin, Bistrița Năsăud, Tulcea, Arad, Sălaj și Timiș sunt județele „scormonite” în căutarea filoanelor de aur.

(Click pentru a mări)

Infografic: gandul.info (Corina Vârlan)

Pierderi de 1,7 miliarde de dolari

Decizia privind închiderea minelor din România a fost luată din cauza pierderilor înregistrate în sector. În perioada 1990-2007, statul a cheltuit pentru susținerea întregului sectorul minier suma de 6,15 miliarde de dolari, din care 4,12 miliarde dolari pentru subvenții, se arată în Strategia Industriei miniere din 2008-2020. Pierderile din exploatare per total sector minier erau de 1,7 miliarde de dolari.

Un alt motiv pentru închiderea minelor de aur l-a reprezentat și faptul că Banca Națională a României nu a mai cumpărat, din anul 2001, aur de pe piața internă.

„Banca Națională a României a sistat, din anul 2001, cumpărarea aurului rezultat din prelucrarea concentratelor, respectiv de la agenții economici autohtoni”, se mai arată în strategia minieră, lucru confirmat pentru gândul și de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Calitatea zăcămintelor, la limita inferioară

Pe de altă parte, calitatea zăcămintelor de resurse minerale din România este la „limita inferioară”.

„Condițiile geominiere și caracteristicile mineralogice ale zăcămintelor din România sunt complexe, iar parametrii privind calitatea se situează la limita inferioară, raportat la calitatea zăcămintelor similare exploatate în prezent pe plan mondial, cu tehnologii performante și cu productivități de 5-12 ori mai mari”, se mai arată în strategia menționată.

România, pe locul 33 în lume din punct de vedere al rezervei de aur a băncii centrale

Pe de altă parte, președintele Traian Băsescu ar vrea ca o bună parte din aurul extras din Munții Apuseni să se ducă la BNR, care n-a mai cumpărat însă aur din 2001.

BNR deține în rezerve o cantitate de 103,7 tone de aur, reprezentând 10,7% din totalul rezervelor, ocupând locul 33 într-un clasament care cuprinde 100 de țări din lume, realizat de World Gold Council.

Din acest punct de vedere România depășește state precum Polonia (102 tone), Danemarca (66,5 tone), Finlanda (49,1 tone), Ungaria (3,1 tone). Pe primul loc în lume din punct de vedere al rezervelor oficiale de aur se află SUA, ( 8.133 tone), Germania (3.396 tone) și Franța (2.435 tone).

Cât câștigă statul român din afacerea Roșia Montană

„Investiția totală este de 2 miliarde de dolari pe care o investește în totalitate asociatul cu capital privat. Dacă se vinde tot aurul și argintul de la Roșia Montană, asta înseamnă vreo 7,5 miliarde de dolari. Din astea 7,5 miliarde, cam 4,2 miliarde intră în economia României, 1,8 miliarde intră la bugetul de stat local, județean, din taxe și redevențe miniere și profitul pe care îl face acționarul este de 1,3 miliarde de dolari. Este sau nu profitabil?”, se intreabă Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar, potrivit stirileprotv.

La rândul său, Eldorado Gold vrea să investească la Certej circa 270 de milioane de dolari și să extragă în medie, anual, începând din 2015, peste 4 tone de aur și 20,5 tone de argint. Durata de exploatare a minei de la Certej este preconizată la 12 ani.

Președintele Băsescu și-a exprimat, în mai multe rânduri, susținerea pentru demararea proiectului Roșia Montană, menționând totodată și proiectul de la Certej. Unul dintre avantajele demarării acestor proiecte amintite de președinte este legat de crearea de locuri de muncă.

Circa 500 de noi locuri de muncă

Referindu-se la locurile de muncă ce ar urma să fie create în cazul exploatării de aur de la Certej, viceprimarul comunei Certeju de Sus, Ioan Mihai Iancu, a declarat pentru gândul că în primă fază s-ar crea 800 de locuri de muncă, iar după doi ani numărul ar urma să scadă la 500 de locuri de muncă.

„În planul lor, în primii doi ani, în faza de construcție a șantierului, vor fi create 800 de locuri de muncă, iar ulterior, după începerea efectivă a exploatării, numărul de locuri de muncă va scădea până la 500. Este mai puțin față de 1.500 de locuri de muncă, atât câte erau la vechea mină (închisă în 2006-2007-n.red.), dar acest lucru se explică prin faptul că tehnologia care va fi utilizată este mai nouă și necesită mai puțini angajați”, a explicat pentru gândul viceprimarul comunei Certeju de Sus, Ioan Mihai Iancu.

Iancu spune că va fi nevoie de muncitori necalificati, tâmplari, electricieni, șoferi de toate categoriile, mecanici pe utilaje grele etc.

„Datorită concentrațiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu”

Obținerea aurului se va face pe baza unor proceduri pe bază de cianuri, atât în cazul Roșia Montană, cât și în cazul Deva Gold și Romaltyn, după cum ne-au precizat surse din ANRM.

„Extragerea aurului și argintului se realizează în prezența unei soluții concentrate de cianură și reactivi. Datorită concentrațiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu. De aceea, apa cu cianură se reciclează, iar șlamul îngroșat se va denociviza într-o instalație de neutralizare a cianurii, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului”, se arată în Planul de urgență internă pentru Deva Gold.

„Flotarea minereului – pentru obținerea concentratului de pirită auriferă, care în primii doi ani este valorificat sub această formă, iar în următorii ani este un proces de oxidare și leșiere cianurică în scopul extracției matalelor prețioase sub forma de aliaj Dore”, se mai arată în raportul pentru Deva Gold.

Viceprimarul din Certeju de Sus: „Oamenii nu se tem de poluare”

Viceprimarul Iancu spune însă că în zona Certej se exploatează aur din 1748, iar locuitorilor nu le este teamă de poluare.

„Teamă de poluare? Nu ne e teamă. Oamenii nu se tem de poluare. În zonă se exploatează aur din 1748 numai cu cianură. În perioada de exploatare nu a murit niciun om, concentrația de cianuri este foarte mică, iar iazuri de decantare mai avem – urmează să fie ecologizate -, încă două iazuri în plus nu mai contează”, mai spune viceprimarul.

Inchide