Cum să supraviețuiești cu un șef de coșmar

Un șef bun oferă încurajări, oportunități de dezvoltare, îndrumare, sprijin și este, în același timp, echitabil, un bun liant al echipei, dar și o persoană capabilă de critici constructive, notează Forbes.

Un astfel de șef are șansa să fie ținut minte de angajații săi. Ce se întâmplă, însă, când ai parte de un șef de coșmar, care nu doar că întrunește atributele de mai sus, dar este o adevărată forță negativă la locul de muncă? Soluțiile pe care mulți le aleg sunt fie să încerce să-și facă treaba, ignorând ieșirile șefului, fie să se adreseze unor superiori sau chiar autorităților, fie să își caute un alt loc de muncă.

Sheila era un manager cu perspective de viitor la o companie cunoscută din Statele Unite. În urmă cu câțiva ani, Sheila a fost rugată să conducă o echipă care avea sarcina de a investi în start-up-uri cu scopul de a aduce mai multe tehnologie pe lanțul de producție-distribuție. Șeful ei direct nu a dat prea mare importanță proiectului. Când portofoliul pus la punct de Sheila și echipa sa a început să atragă atenția managerilor, lucrurile s-au schimbat. Timp de un an, șeful ei direct i-a refuzat toate cererile pentru resurse suplimentare, i-a acordat calificative slabe la evaluări și chiar a răspând zvonul că nu se poate lucra cu ea. Într-un final, echipa a fost mutată de sub supervizarea ei.

POLITICĂ George Simion: „Cineva trebuie să spună ‹nu› atunci când regulile sunt încălcate pentru cei care muncesc mult și trăiesc puțin”

17:27

VIDEO Doru Bușcu: „Nicușor, când începe să vorbească, sentimentul e că nu știe ce urmează să spună”

17:07

Cazul este extrem, însă mult prea mulți angajați au ajuns să se confrunte cu astfel de situații, notează revista americană.

Dacă Sheila ar fi ales să se plângă unor superiori ai șefului ei direct, gestul ar fi putut întări zvonul conform căruia ea ar fi o persoană care nu poate lucra în echipă. Alternativa, de a ignora atitudinea șefului, a dus-o în situația descrisă mai sus.

Există însă câteva alternative. Prima ar fi ca angajații puși în astfel de situații să încerce să aștepte o schimbare. Șefii de coșmar au un comportament asemănător copiilor care își tachinează colegii: într-un final se vor plictisi. Așteptarea trebuie însoțită de rezultate bune la locul de muncă, dar și de „mediatizarea” acestor rezultate. Este importan ca superiorii, dar și colegii din alte departamente să știe că angajatul își face bine treaba.

După un timp, este posibil ca situația să se îmbunătățească sau chiar ca șeful să-și piardă credibilitatea și să fie înlocuit.

Dacă acest lucru nu funcționează, un șef de coșmar poate duce la o reevaluare a priorităților și așteptărilor profesionale. Uneori, angajații au tendința să se plafoneze la job, din comoditate. Dacă circumstanțele te obligă să te gândești mai atent la locul de muncă, este posibil să realizezi că îți dorești altceva. Sheila, spre exemplu, și-a folosit contactele pe care le-a acumulat în perioada în care conducea echipa pentru a-și găsi un alt loc de muncă.