Dăianu: Potențialul de creștere economică a României este mult diminuat de risipa banului public

Pragul valoric al contractelor de la care autoritățile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără să fie obligate să inițieze licitații publice, va fi majorat în ședința de marți a Guvernului și urmează să fie aplicat la noul nivel începând cu 1 ianuarie 2013.

„Avem potențial de creștere (economică – n.r.) serios diminuat, chiar ne punem întrebarea dacă vom putea să creștem în anii ce vin. Avem dezinvestiție prin ineficiența cheltuielilor publice, avem printre cele mai mari ponderi în PIB investiții publice, dar cu efecte de 2%-3% pentru că la noi banul este risipit”, a afirmat Dăianu la un seminar pe teme economice la BNR.

El a adăugat că este esențială creșterea productivității investițiilor.

„Noi am absorbit așa de puține fonduri europene pentru că utilizăm prost banul public. Dacă am avea bune practici acasă, nu am avea difiicultăți să absorbim multe fonduri europene. În ceea ce privește piața muncii, noi trebuie să reușim o diminuare a costului muncii”, a spus Dăianu.

ACTUALITATE Ouă roșii, niciodată de la market. Riscul de a ruina masa de Paște

23:02

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „PSD nu vrea prăbușirea Coaliției. Vrea aceeași Coaliție cu un alt premier de la PNL”

23:00

Pe de altă parte, el a îndemnat analiștii din băncile comerciale să avanseze soluții pentru a încuraja deeuroizarea.

„Măi oameni buni, când lucrați în băncile comerciale, veniți și cu soluții să încurajăm deeuroizarea. Dacă intrarea în zona euro nu se va produce în câțiva ani, și nu știm când se va produce, iar pentru a da spațiu de manevră mai mare politicii monetare și politicii de curs ai nevoie de deeuroizare”, a mai spus Dăianu.

Economistul a menționat că băncile comerciale ar trebui să fie interesate mai mult de utilizarea monedei naționale pentru creditare.

În ceea ce privește uniunea bancară, Dăianu spune că acest aspect interesează în mod fundamental România pentru că are un sector bancar controlat de grupurile străine.

„Nouă nu ne este indiferent ce se întâmplă cu această uniune bancară, dacă ea va fi exit-ul din criză, dacă va exista simultaneitate în constituirea pe componente ale uniunii bancare și dacă României, pentru a beneficia de uniunea bancară, i se va cere să contribuie, de pildă, la acea capacitate fiscală”, a explicat economistul.