De ce pot ungurii și polonezii să-și cumpere case, iar tinerii români nu. Lecția pe care nu vrem s-o învățăm din Europa Centrală

Ungaria clarifică statutul proprietăților și investește în siguranța juridică. Polonia dă vouchere, credite subvenționale și locuințe sociale. România, în schimb, rămâne blocată între birocrație, promisiuni electorale și prețuri imposibile.

Ungaria: grădinile „împrejmuite” devin locuințe legale

Guvernul Orban a făcut în câteva luni ceea ce România nu reușește din 1990: a pus ordine într-o piață imobiliară în care sute de mii de terenuri aveau un statut juridic ambiguu.

Sursa foto: Portofoliu.hu

„Grădinile împrejmuite” – mici parcele de la periferia orașelor, folosite cândva pentru hobby-uri agricole sau case de weekend, devin acum terenuri locuibile, legale și finanțabile.

După ani de consultări și presiuni din partea administrațiilor locale, Budapesta a modificat legea cadastrului funciar: proprietarii pot solicita ca terenurile lor să fie scoase din circuitul agricol, fără amenzi sau proceduri complicate, și să fie reclasificate ca suprafețe rezidențiale.

INEDIT Un italian și-a aruncat toată agoniseala la gunoi; lingouri de aur în valoare de 130 de mii de euro. Cum a fost recuperată comoara

19:31

FLASH NEWS Nicușor Dan, mesaj pentru români, după ce țara a intrat în recesiune tehnică: „Avem motive de optimism”

19:31

Această simplă clarificare juridică a eliberat practic o piață uriașă. Zeci de mii de parcele care nu puteau fi vândute, construite sau ipotecate pot deveni acum locuințe permanente pentru tineri sau pentru familii care nu își permiteau prețurile din centrele urbane.

Astfel, în jurul Budapestei, la Dunakeszi, Szentendre, Érd sau Szigetszentmiklós, dar și în marile orașe precum Debrețin, Kecskemét sau Győr, se prefigurează un boom al construcțiilor de locuințe mici și accesibile. Pentru mulți tineri maghiari, asta înseamnă o șansă reală să construiască o casă legală și finanțată la periferie.

Polonia: statul intervine direct în sprijinul locuințelor

La Varșovia, guvernul nu doar „clarifică”, ci subvenționează direct. În Polonia, locuința a devenit o prioritate de politică publică, iar rezultatele se văd în sondaje și în încrederea populației.

Sursa foto: Profimedia

Potrivit unui studiu CBOS realizat la finalul verii, peste 51% dintre polonezi cred că statul trebuie să-i ajute să cumpere apartamente sau să-și construiască locuințe proprii. Guvernul a reacționat: a introdus vouchere pentru locuințe, credite subvenționate și programe extinse de locuințe sociale cu opțiune de cumpărare.

De asemenea, 75% dintre polonezi susțin ideea de sprijin financiar pentru locuințe sociale și de creștere a disponibilității terenurilor pentru construcții. În plus, guvernul a lansat un sistem de verificare a veniturilor pentru chiriașii din locuințele municipale, astfel încât ajutorul să ajungă doar la cei care chiar au nevoie.

Prin aceste măsuri, Polonia a reușit să mențină o piață imobiliară accesibilă pentru clasa de mijloc, fără a o lăsa complet la mâna dezvoltatorilor.

România: între birocrație, promisiuni și visul tot mai scump al propriei locuințe

Și acum, România. Țara unde piața imobiliară e mereu „în febră”, dar oamenii nu-și mai permit termometrul. Statul român nu are nicio strategie coerentă de locuire, iar tinerii sunt prinși între două extreme: chirii tot mai mari și credite tot mai greu de obținut.

Sursa foto: Mediafax

Programul „Prima Casă” a devenit un instrument bancar rigid, fără legătură cu realitatea prețurilor actuale. În paralel, locuințele sociale aproape că nu există. România construiește, anual, de zece ori mai puține locuințe publice decât Ungaria sau Polonia.

Prețurile la imobiliare au explodat în ultimii ani. La nivel național, creșterile sunt în medie de 15%, după ce și anul precedent au fost majorări semnificative. Doar în București, un apartament care în urmă cu doi ani era 100.000 euro, a ajuns acum să coste peste 130.000 de euro.

În Ungaria, o semnătură pe un decret a eliberat mii de hectare pentru construcție. În Polonia, un voucher guvernamental a deschis drumul către prima locuință pentru zeci de mii de tineri. În România, însă, chiar și un aviz pentru racordul la gaze durează mai mult decât ridicarea unei case în Polonia.

Ungurii au înțeles că o piață imobiliară sănătoasă are nevoie de reguli clare și predictibile. Polonezii au înțeles că statul trebuie să intervină atunci când oamenii nu-și mai pot permite o locuință decentă. România, în schimb, continuă să creadă că piața „se va regla singură”, în timp ce tinerii părăsesc țara, iar orașele se sufocă sub blocuri construite fără infrastructură.

Surse foto: Profimedia / Mediafax

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Creșteri RECORD de preț pe piața imobiliară! Cât costă acum un apartament din București, care în urmă cu 2 ani se vindea cu 100.000 de euro
• Orașul din România cu cea mai scumpă chirie la GARSONIERĂ pe final de 2025: 1.400 euro/lună. Culmea, nu e București sau Cluj-Napoca!
• Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%