Dezastrul bugetar, explicat de consultanții fiscali, în exclusivitate pentru Gândul. De ce nu reușește Bolojan să stabilizeze deficitul, în ciuda pachetelor de măsuri fiscale

După primele trei trimestre ale anului, cu tot cu măsuri de austeritate și pachete fiscale, Guvernul Bolojan nu a reușit să stabilizeze dezastrul bugetar. Deficitul României a ajuns la 103 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Consultanții fiscali ai EY România au explicat are sunt motivele pentru care Guvernul nu reușește să intre pe linia de plutire. 

În ciuda austerității și a creșterilor de taxe, Guvernul nu reușește să restabilească echilibrul bugetar iar deficitul a rămas neschimbat în 2025. Avem cel mai mare deficit bugetar din UE, structuri nepregătite și un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. De asemenea, datoria publică a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Consultanții EY au vorbit despre blocajele, vunlenarbilitățile, dar și despre contextele nefavorabile de care se lovește România.

EDITORIAL Summitul B9 sau eclipsa Mării Negre

09:16

CONTROVERSĂ Presa ucraineană acuză „virajul eurosceptic și suveranist” al lui Nicușor Dan: „România riscă să se îndepărteze de Europa”

09:11

Cum afectează colectarea ineficientă de taxe PIB-ul României

România continuă să piardă anual miliarde de eruo din cauza necolectării eficiente a taxelor de către ANAF. Deși avem instrumente de digitalizare similare cu cele din Letonia, Polonia, Ungaria sau Slovacia, decalajul de TVA al României rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Spre deosebire de țările din regiune care au reușit să reducă gap-urile de TVA, proiectele de digitalizare, e-factură, SAF-T sau introducerea caselor de marcat online din România s-au suprapus și au fost implementate greoi. Din această cauză, creșterile de taxe sunt anulate de evaziunea fiscală și ineficiența administrativă. „Proiectul de digitalizare nu aduce o ușurare pentru mediul de afaceri. Percepția companiilor este că beneficiile acestor masuri merg către stat. Cetățenii din România folosesc foarte puțin instrumentele digitale. Polonia și Ungaria investesc masiv în sistemele de integrare și analiza a datelor”.

România nu investește suficient în capitalul străin

Consultanții fiscali au vorbit și despre problema capitalului străin. România importă foarte mult și nu exportă aproape deloc iar politicile nepuse la punct nu pot aduce oportunități din partea investitorilor străini. „Măsurile fiscale nu au fost multe. Depindem foarte mult de capitalul străin și respectivii bani s-au „speriat”. România este un importator de capital străin și nu exportă aproape deloc. Nu avem milioane sau miliarde investite în străinătate de teamă, din lipsa de experiență. Polonezii și ungurii, de exemplu, investesc mult în afară, au educație fiscala. Guvernul României ar trebui să calibreze mai bine aceste politici pentru că banii și oportunitățile investitorilor se duc în alte părți și nu se vor întoarce repede. Multe companii au pus pe hold investițiile din România, nu au mai apărut nici joburi.”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Ungurii, bulgarii, acum și frații moldoveni râd și ne dau exemplu negativ. Premierul Moldovei, Alexandru Munteanu: „Situația în România este cu mult mai rea decât la noi în Republica Moldova și asta mă bucură!”

Ministrul Miruță spune că repară economia, dar abia peste un an