Dispută între fermieri și Ministerul Agriculturii pe declararea STĂRII DE URGENȚĂ. „Cei care ne conduc habar nu au cu ce se ocupă. Murim de foame pentru niște nepricepuți”

Liderii mai multor asociații județene din țară au cerut reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) declararea stării de urgență și chiar interzicerea exporturilor din cauza producțiilor slabe înregistrate în acest an în sectorul agricol. Măsura nu a fost însă aprobată de către cei de la ministerul de resort pe motiv că nu s-au întocmit încă toate elementele necesare pentru luarea unei astfel de hotărâri.

Printre cei care au cerut declararea stării de urgență s-au numărat reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cei ai Asociației Producătorilor Agricoli din Brăila și cei ai Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice din Vrancea.

ENERGIE Reuters: Statele Unite au solicitat Germaniei și Franței să reducă rezervele de motorină din cauza creșterii prețurilor la combustibil

18:41

VIDEO Ucraina anunță atacuri asupra unei baze de drone și a unor obiective rusești din Marea Neagră

18:27

„Am cerut de două săptămâni starea de urgență. Nu au fost de acord. Abia acum au început să își dea seama că lucrurile se precipită și o dau din colț în colț”, a declarat pentru gândul Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, una dintre cele mai importante asociații din sectorul agricol din țară, reprezentativă pentru producătorii din domeniu și pentru societățile agricole ce dețin terenuri cu suprafețe de peste 5.000 de hectare.

„Trebuie să oprească exporturile de cereale. Noi am vrut-o pentru că necesarul de grâu al României nu s-a acoperit din producție”, ne-a mai explicat Baciu cererea adresată celor de la MADR.

„Eu vă spun că în momentul de față nu se întocmesc condițiile pentru declanșarea stării de urgență”, a declarat pentru gândul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, care a recunoscut însă că sectorul agricol trece, în prezent, printr-o situație grea.

O poziție similară a fost susținută, în urmă cu două zile, și de secretarul de stat al ministerului de resort Daniel Botănoiu.

FOTO: Mediafax Foto

Ce cred producătorii agricoli despre promisiunile de despăgubire ale ministerului

„Cred că ce este mai important pentru fermieri este că ne pregătim să compensăm pierderile înregistrate”, ne-a mai explicat Constantin. Astfel, reprezentanții Ministerului Agriculturii au dat, vineri, asigurări conform cărora producătorii de porumb și cei de floarea soarelui, cele mai grav afectate culturi din momentul de față, vor fi despăgubiți cu valoarea a 80% din pierderile suferite, în cazul IMM-urilor, sau cu suma de 7.500 de euro, în cazul micilor fermieri.

Conform ministrului Agriculturii, culturile care au fost afectate cel mai grav anul acesta sunt situate în zonele din sudul, sud-estul și estul României, iar hotărârea de guvern care va sta la baza acordării de despăgubiri fermierilor va intra în vigoare abia după finalizarea perioadei de recoltare.

„Toate promisiunile făcute de primul ministru și de ministrul Agriculturii sunt lipsite de obiect”, este de părere președintele LAPAR. „Ajutoarele de care vorbesc dânșii se dau la televizor, dar dacă pierdem emisiunea rămânem fără bani”, ne-a mai menționat Baciu.

Președintele LAPAR: „Vom mânca numai din vapor la niște prețuri pe care nu ni le vom permite”,

Tot Baciu susține și că producția de porumb este compromisă, în momentul de față, în proporție de 80% și că în două săptămâni se va ajunge chiar la 100%. Ministrul Agriculturii nu a făcut încă publice date cu privire la pagubele care s-au înregistrat anul acesta în sectorul agricol din cauza secetei.

El ne-a menționat însă că dacă într-adevăr situația în cazul culturilor de porumb și de floarea soarelui este una destul de dificilă, nu același lucru poate fi spus și despre producția de grâu din acest an. „Din punctul meu de vedere în ceea ce privește grâul situația nu este atât de grea”, ne-a declarat Constantin care ne-a mai explicat că principalele motive care au dus la apariția acestor pagube în sectorul agricol au fost lipsa apei în luna iulie și temperaturle ridicate din ultima perioadă.

Conform datelor făcute publice de reprezentanții MADR producția de grâu din acest an va fi de 4,7 milioane de tone, cu un milion de tone mai mică decât cea din 2011, de 5,7 milioane de tone. Constantin a declarat de asemenea, vineri, că datele făcute publice de fostul ministru al Agriculturii au fost false și că anul trecut România nu a avut o producție de grâu de 7 milioane de tone, așa cum s-a anunțat la vremea respectivă.

El a mai menționat, de asemenea, în cadrul unei conferințe de presă, că anul acesta se vor recolta 2,6 tone de grâu la hectar, cu doar 0,9 tone mai puțin decât în 2011.

„Dânșii au alte informații, politice. Pe noi nu ne interesează politica. Ne interesează producția, securitatea alimentară a românilor. Am investit în agricultură miliarde de euro și s-au dus pe apa sâmbetei”, ne-a mai spus președintele LAPAR.

FOTO: Mediafax Foto

Acesta susține, de asemenea, că peste două luni tona de grâu va costa 300 – 350 de euro și că pâinea se va scumpi și ea și va ajunge să coste circa 2,5 – 3 lei bucata.

„Vom mânca numai din vapor la niște prețuri pe care nu ni le vom permite”, spune Baciu. „Cei care ne conduc habar nu au cu ce se ocupă. Murim de foame pentru niște nepricepuți”, ne-a mai explicat el.

Reprezentanții MADR promit refacerea sectorului de irigații din 2014

Măsura de prevenire a unor situații similare pe viitor în sectorul agricol dată de către ministrul de resort este cea a dezvoltării sistemului de irigații din România. „Cred că o situație similară se poate evita prin consolidarea și prin reabilitarea sistemului de irigații”, ne-a declarat Constantin care a mai adăugat că în ultimii 25 de ani nu s-au luat niciun fel de măsuri de eficientizare a acestuia.

El susține,de asemenea, că alături de comisarul european Dacian Cioloș va obține un acord din partea reprezentanților Comisiei Europene pentru primirea de fonduri, de la 1 ianuarie 2014, în vederea refacerii sistemului de irigații aflat în proprietatea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), care a fost înființată la finalul anului trecut și care are ca domeniu de activitate exploatarea, administrarea, întreținerea și repararea amenajărilor de îmbunătățiri funciare aflate în domeniul public sau privat al statului și declarate de utilitate publică.

Conform ministrului Agriculturii, sistemul de irigații va servi circa 800.000 de hectare.

„Domnul Constantin visează. Eu vorbesc despre ce se întâmplă în România în 2012, nu în 2014”, ne-a declarat președintele LAPAR în legătură cu planurile legate de îmbunătățirea sistemului de irigații ale ministrului.

FOTO: Gabriel Petresc/Mediafax Foto

Cele mai mari producții din ultimii cinci ani la porumb și la floarea soarelui, în 2011

Anul trecut au fost cultivate circa 1977,7 mii de hectare de grâu în România, în scădere față de anul 2010 când s-au cultivat 2162,4 mii de hectare. Suprafața a fost însă similară cu cea înregistrată în anul 2007 atunci când producătorii agricoli au însămânțat cu grâu circa 1975 mii de hectare, conform datelor făcute publice de reprezentanții Institutului Național de Statistică și de cei ai MADR.

În ciuda faptului că suprafața cultivată cu grâu a fost mai mică în 2011 față de 2010, producția medie înregistrată anul trecut a fost de 3.637 de kilograme la hectar, cu 949 de kilograme mai mult.

În cazul porumbului și sorgului suprafața cultivată anul trecut a fost de 2616,1 mii de hectare, mai mare decât în urmă cu doi ani când s-au înregistrat culturi de porumb pe o suprafață de 2108,7 mii de hectare, dar și cea mai mare din ultimii cinci ani. Producția medie de porumb a fost anul trecut de 4.480 de kilograme la hectar, în creștere față de anul 2010 când ea nu a depășit cantitatea de 4.297 kilograme la hectar.

Și culturile de floarea soarelui din România au fost mai extinse anul trecut. Astfel, în 2011 au fost cultivate cu floarea soarelui 989,1 mii hectare de teren, cu o producție medie de 1.887 kilograme la hectar, cea mai mare din ultimii cinci ani. În 2010, culturile nu depășeau suprafața de 790,8 mii de hectare, producția medie înregistrată fiind de 1.597 kilograme la hectar.