Doi foști ministri de Finanțe sună alarma: „Criză socială! România a intrat și trece printr-o criză socială”/„Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026”

Doi foști miniștri de Finanțe, Adrian Câciu și Florin Cîțu, trag un semnal puternic de alarmă și susțin că România este într-o criză socială de proporții. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut pentru a șasea lună la rând.

Datele publicate de INS arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, a scăzut atât ca serie bruă cu 9,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,5%.

SPORT Tottenham, echipa lui Radu Drăguşin, umilință uriașă în Liga Campionilor: Atletico a dat de pământ cu londonezii, 5-2

12:35

EXTERNE Erika Kirk, numită de Donald Trump în consiliul consultativ al Academiei Forțelor Aeriene SUA, în locul răposatului ei soț

12:13

Florin Cîțu: Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere

Fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care subliniază că în luna ianuarie 2026 consumul populației a înregistrat o prăbușire care marchează a șasea lună consecutivă de scădere. De asemenea, Cîțu susține că există o discrepanță gravă între realitatea economică și estimările oficiale și avertizează că atunci când principalul motor al economiei cade pentru șase luni consecutive, nu mai este vorba despre analiză economică, ci despre propagandă.

„Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere!!!! Și totuși, guvernul continuă să vândă o estimare de creștere economică de 1% pentru 2026, construită înainte de apariția datelor pentru trimestrul IV din 2025 — ca să nu mai vorbim de datele publicate astăzi despre consum. Când principalul motor al economiei cade șase luni la rând, iar prognoza oficială rămâne neschimbată, nu mai vorbim despre analiză economică. Vorbim despre propagandă.”

Adrian Câciu: Criză socială! Nu este deloc bine!

Pe de altă parte, fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, subliniază dimensiunea socială a crizei într-o postare pe rețelele sociale. Acesta susține că România trece printr-o criză socială, iar presiune recesionistă se resimte tot mai mult în viața de zi cu zi.

„Criză socială! Comunicatul INS de astăzi referitor la căderea amplă a consumului populatiei pentru a șasea lună consecutiv ne arată ce se ascunde de 5 luni de zile: România a intrat și trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută. Adică nu avem ceva tehnic, statistic ci recesiune în toată regula.”

De asemenea, Adrian Câciu critică și propunerea de buget publicată recent de ministrul Bolojan și susține că aceasta nu răspunde provocărilor reale ale momentului.

„1. Cel mai important: bugetul nu răspunde la două șocuri pe care le trăim:

a. Șocul infaționist și recesionist;

b. Șocul conflictului din Iran.

Ai fi presupus că, daca tot nu s-a venit cu bugetul până acum, ar fi trebuit să se vină cu măsuri în sensul asta.

Nu exista. E un buget contabil, facut sa se inchidă din pix, pe fonduri europene.

2. Este un buget care se bazează pe o prognoză veche, care nu lua in calcul recesiunea!

Se pune intrebarea: de ce nu l-au făcut în decembrie daca tot l-au construit pe o prognoză depăsita?

Sa nu imi spuneti ca au asteptat „masurile pe administratie” că vă trimit sa vedeti cât sunt cheltuielile de personal proiectate pentru 2026 pe total buget general consolidat.

3. Se dau bani la magistrati dar nu se gasesc bani pentru cei care sunt cu adevarat vulnerabili.

Venitul mediu la magistrati este de cca 18.000 lei net/lună

4. Desi, probabil, Consiliul Fiscal ne va spune ca nu s-au supraestimat veniturile(a mai facut asta o singura dată, in 2021, cand bugetul a fost prezentat tot in martie, de acelasi ministru de finante ca si acum si ne-am trezit cu o criza socială-ca și acum), exista un risc de nerealizare a unor venituri(in special din PNRR, dar nu numai) de 1,4% din PIB”.