După ce a văzut aceste imagini, o familie din Cluj nu a mai cumpărat alimente din supermarket. „M-am speriat și m-am întrebat ce mâncăm noi, de fapt?”

Dan și Adela Fofiu Sânpetreanu își pun singuri conserve de legume pe iarnă, dar asta nu este totul. Ei își fac acasă și produsele cosmetice și de curățenie, după rețete speciale.

Dan Fofiu Sânpetreanu a declarat corespondentului MEDIAFAX că a căutat soluții alternative despre cum se poate obține hrană naturală, nu procesată industrial. „În urmă cu 5-6 ani am văzut un film documentar despre modul de producere a alimentelor, în special a cărnii, în ferme cu mii de animale, despre industralizare și m-am speriat, iar ulterior am ajuns să mă întreb ce mâncăm noi de fapt? Am conștienzat că problemele vin de la lanțul de producție și distribuție al alimentelor și atunci am căutat soluții alternative despre cum poți obține hrană naturală, nu procesată industrial. Împreună cu soția mea, am renunțat în urmă cu trei ani să mai cumpărăm alimente din supermarket-uri și am descoperit o alternativă de aprovizionare, direct de la producătorii locali. Există la Cluj-Napoca lanțuri scurte alimentare care leagă direct producătorul de consumator. Suntem membri ai unei Asociații de Susținere a Agriculturii Țărănești (ASAT) în care mai multe familii suntem partenerii unei fermiere din Gârbău care produce legume ecologice”, a spus Sânpetreanu.

El a explicat că fiecare familie întocmește un contract cu fermiera respectivă în care se angajează că pe parcursul anului o vor susține financiar, cu 100 de lei de familie pe sezon, pentru cultivarea unei suprafețe de teren cu legume ecologice, plata semințelor și a lucrărilor agricole, iar aceasta le livrează produsele.

REACȚIE Traian Băsescu avertizează că datoria României ar putea crește cu miliarde de € până la sfârșitul anului, după „greșeala fundamentală” a lui Bolojan

23:42

VIDEO Loredana Groza a împărțit merdenele publicului, la un festival din București. Fanii au fost în delir

23:04

„Primim patru coșuri pe lună cu legume – spanac, mazăre, ceapă, cartofi, roșii, morcovi, castraveți, salată, dovlecei, și ne rămâne suficient să punem pe iarnă, iar cămara ne este plină cu conserve puse de noi acasă. Avem roșii la borcan, compoturi de fructe, ciuperci uscate sau congelate, avem pesto făcut din leurdă și borcane cu ceaiuri din plante locale și condimente. La recomandarea fermierei putem lua din sat carne, lapte, ouă. Pâinea o cumpărăm, dar avem în plan să luăm grâu și să avem făina noastră. În mediul urban avem resurse pe care nu știm să le folosim. Din copacii aflați pe domeniul public strângem flori de salcâm, măceșe, flori de soc, corcodușe, prune și nuci pe care fie le uscăm, fie le transformăm în compot sau dulceață și le consumăm. Alternativa la supermarket este să cumperi de la producătorul local pe care îl cunoști, în care ai încredere, știi de unde provin produsele”, a menționat Dan Fofiu Sânpetreanu.

El a precizat că și-a pierdut încrederea în produsele din supermarket, mare parte fiind produse de sinteză chimică, iar la foarte multe nu există studii îndelungate legate de efectele secundare, ci doar de toxicitate imediată. „Dar ce se întâmplă dacă peste acea durată acumularea are efecte în timp? Vedem că a crescut în ultimii numărul îmbolnăvirilor, în special pe boli metabolice, sunt tot mai mulți diabetici, tot mai mulți obezi, tot mai mulți bolnavi de ficat și te întrebi care este cauza. Iar alimentația este o cauză”, a mai spus clujeanul.

Sânpetreanu își amintește de vremurile când mergea la cumpărături la supermarket și când cheltuia excesiv pe produse alimentare pe care, o parte, le arunca ulterior, astfel că a ajuns acum și să lupte împotriva risipei alimentare.

„Un astfel de supermarket nu este făcut să cumperi puțin și ce-ți trebuie. Noi am reușit o schimbare de mentalitate”, a explicat Sânpetreanu.

Familia sa a renunțat și la cumpărarea de cosmetice și de produse de curățenie, care sunt produse în casă, după rețete speciale. „O italiancă ne-a învățat cum să facem săpun din ulei, iar din praf de bicarbonat, cu lut și ulei esențial, pastă de dinți. Din săpunul produs de noi acasă mă spăl pe cap și pe corp, spălăm hainele, spălăm la bucătărie. Acest săpun îl fac în 20 de minute pe sobă, este un amestec din ulei de măsline, sodă și apă, nu mai folosesc alte cosmeticale”, a precizat acesta.

Ca produse de curățat, familia folosește oțet obținut din Kombucha (băutură fermentată asiatică – n.a.), lăsată la fermentat mai mult de 5 zile, bun pentru geamuri și podele.

Deoarece se folosesc doar ambalaje reutilizabile, în casa familiei Sânpetreanu aproape că nici nu se produce gunoi, iar orice bun care intră este păstrat până i se mai găsește o întrebuințare.

„Singurele lucruri pe care le aruncăm sunt cele care sunt atât de rupte că nu se mai pot folosi sau plasticuri primite care nu mai pot fi utilizate. Altfel, încercăm să nu aruncăm absolut nimic”, a mai menționat Dan Fofiu Sânpetreanu.

Casa din Cluj-Napoca în care locuiesc cei doi are parter, etaj și mansardă și fost, inițial, o pensiune de trei stele cu șase camere iar în urmă cu trei ani, a fost transformată în „Casa de cultură permanentă”. Aici au fost găzduită, gratuit, până acum, peste 1.000 de persoane de pe toate continentele, din SUA, Mexic, Canada, state din Africa, până în Filipine sau Australia.

„Am avut afacerea cu pensiunea până în 2013 după care am renunțat și am decis să ne implicăm în servirea comunității. Astfel, am transformat-o în casă de cultură permanentă și am redeschis ușa cu un mesaj comunitar, am pus-o la dispoziția oricui a dorit să doarmă aici sau să organizeze evenimente, fără să cerem niciun ban. A fost cadoul nostru pentru comunitatea din Cluj și am intrat în contact cu conceptul de economie a darului. Iar călătorii care ne-au trecut pragul nu și-au plătit găzduirea cu bani, ci în servicii, sfaturi și cunoaștere și s-au implicat în proiectele casei. Majoritatea au fost globetrotteri porniți să experimenteze lumea, niște spirite libere, iar alții au dorit să ajute alte comunități decât cele de la ei de acasă. Unii au stat câteva zile, alții chiar peste un an. Prin poveștile lor, pot spune că am călătorit în toată lumea, a fost fascinant. Casa are și o cameră de meditație, pentru practică spirituală, este singurul spațiu individual”, spune Adela Fofiu Sânpetreanu.

Dacă în primii doi ani în locuiau în total 9-10 astfel de persoane, în prezent, în casă mai locuiesc alături de soții Sânpetreanu doar patru persoane, care împart spațiul cu doi câini și patru pisici.

„Dar am constatat că ne-am detașat de comunitatea locală, că ne-am deconectat de Cluj și de problemele lui, astfel încât am decis să ne concentrăm pe proiectele locale, cum este Repair Cafe, eco-parc de reparații și reciclare. Celor care vor să vină le-am transmis să ne ajute, astfel că această cerință s-a transformat într-un filtru și din această cauză s-a redus numărul celor găzduiți aici”, a mai spus Adela Fofiu Sânpetreanu.

Dan Fofiu Sânpetreanu a fost până în decembrie 2016 managerul Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal (ICUTR) Cluj-Napoca, dar i-a expirat numirea în funcție, iar soția sa, Adela, sociolog de profesie, este cercetător într-un think-tank independent pentru soluții la criza globală și predă și la Departamentul de Jurnalism al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.