După ce au fost criticați dur de olandezi, grecii arată cu degetul spre căderea guvernului de la Amsterdam: „Ei nu au înțeles că toată Europa este afectată de criză”

Jan Kees de Jager, ministrul de Finanțe al Olandei, și-a făcut de multe ori cunoscute opiniile dure cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia oficialii eleni pentru a primi pachetele de salvare de la faliment, informează Reuters.

El a cerut, alături de ceilalți oficiali olandezi, prezența permanentă a troikăi în Grecia ca o condiție pentru obținerea celui de-al doilea plan de salvare de la faliment a statului elen, în valoare de 130 de miliarde de euro.

„Trebuie să existe o implementare rigidă și foarte strictă a cererilor noastre în Grecia”, declara Jan Kees de Jager, ministrul de finanțe olandez în luna februarie a acestui an.

CONTROVERSĂCum a reacționat fostul premier Ilie Bolojan, după ce Gândul a scris despre ultimul tun al Cancelariei conduse de Mihai Jurca

00:02

NEWS ALERTTrei oameni au fost găsiți morți în locuința tânărului care a deschis focul în Cracovia, a anunțat premierul polonez Donald Tusk. „Cel mai probabil, sunt membrii familiei sale”

23:21

Comentariile sale au fost atât de îndrăznețe încât ele au provocat un răspuns chiar din partea șeful statului elen care, în mod normal, nu se implică în astfel de probleme politice. „Cine sunt olandezii?”, a întrebat enervat președintele Karolos Papoulias în luna februarie a acestui an.

Demisia de luni a coaliției olandeze care a avut loc în urma nereușitei de a ajunge la o înțelegere în problema tăierilor bugetare, mult mai modeste față de cele îndurate de către greci, nu a trezit nici ea simpatia elenilor.

„Olandezii merită acest lucru. Ei nu au înțeles că aproape toată Europa este afectată de criză, nu numai Grecia”, este de părere Nikos Karagiannis, un funcționar public al statului elen, în vârstă de 32 de ani, al cărui salariu a scăzut cu 40% din cauza măsurilor de austeritate.

Problemele Olandei, una dintre cele mai puternice economii ale zonei euro și una dintre cele mai stabile democrații, sunt minore în comparație cu cele ale Greciei, care se află în al cincilea an de criză, după cum susțin unii politicieni.

Nici De Jager nu vrea să considere că criza olandeză ar pune statul său în rândul economiilor cu probleme ale Europei. „Nu există nicio corelație între Olanda și statele din sudul Europei”, a declarat, luni, ministrul olandez de Finanțe.

Datoria Olandei este de 65% din produsul intern brut (PIB), a mai explicat De Jager, față de Grecia care speră să își reducă datoria, până în 2020, la 120% din PIB  de la 165,3% din PIB, cât s-a înregistrat în 2011.