Economia Uniunii Europene va stagna anul viitor. Care sunt prognozele pentru România

România va avea în 2023 o creștere economică anuală de 1,8%, ceea ce reprezintă o încetinire semnnificativă, la aproape o treime, după estimările privind un avans de 5,8% în anul curent, iar în 2024, PIB-ul Românei au urma să se majoreze cu 2,2% . Chiar dacă reducerea este consistentă, România stă bine comparativ cu media de creștere la nivel comunitar, de 0,3%, în 2023, față de 3,3% în 2022, și 1,6% așteptat în 2024, arată prognoza economică de toamnă a Comisiei Europene, dată vineri publicității, care anunță astfel, practic, stagnarea economiei UE în anul viitor.

Prognoza economică  de toamnă a Comisiei Europene are trei puncte-cheie, care dau imaginea de ansamblu a evoluției așteptate în 2023 a Uniunii Europene, după luni de criză a energiei, război în Ucraina și inflație persistentă.

ULTIMA ORĂ Panică pe aeroportul Heathrow. Poliția britanică a arestat un bărbat care ataca oamenii cu spray lacrimogen

12:50

ULTIMA ORĂ Bucureştenii nu se grăbesc să-şi aleagă primarul general. Procentele înregistrate de AEP sunt la jumătate, în 2025, raportat la aceleaşi ore, în 2024

12:27

Creșterea PIB-ului

• Anul 2022: 3,3% în UE (3,2% în zona euro)
• Anul 2023: 0,3% în UE și zona euro

Inflație:

• 2022: 9,3% în UE (8,5% în zona euro)
• 2023: 7% în UE (6,1% în zona euro)

Deficit

• 2022: 3,4% din PIB în UE (3,5% în zona euro)
• 2021: 3,6% în UE (3,7% în zona euro)

Pentru România, prognoza de toamnă a Comisiei arată că economia este programată să încetinească, cu o creștere reală a PIB-ului de aproximativ 2% în următorii ani, din cauza inflației mai mari, a condițiilor financiare mai stricte și a consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Se preconizează că inflația va atinge un vârf la sfârșitul anului 2022, rămânând încă ridicată în 2023, înainte de a scădea în 2024

Şomajul se va situa în jurul valorii de 5-6%. Deficitul public general va scădea treptat la 4,8% în 2024, determinat de veniturile puternice și de o scădere a cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul creșterii ridicate a PIB-ului nominal.

Raportul datoriei/PIB este estimat să fie de 47,6% în 2024, conform prognozei citate.