Economistul NOURIEL ROUBINI prevestește SFÂRȘITUL ZONEI EURO. Cât va mai rezista, în opinia sa, moneda unică

Zona euro se va prăbuși în următoarele șase luni și va dispărea pentru trei până la cinci ani, susține cunoscutul economist american Nouriel Roubini, cel care a care a prevăzut începutul crizei financiare mondiale din 2008, informează The Voice of Russia.

El este, de asemenea, de părere că guvernul de la Atena va fi înlăturat în următoarea jumătate de anului și că Italia și Spania vor pierde accesul la piețele de capital aproximativ în aceeși perioadă de timp.

Imediat ce se va adeveri acest scenariu, va începe sfârșitul zonei euro, dar există posibilitatea ca unii dintre principalii membri ai acesteia, incluzând state precum Germania, Finlanda și Olanda să nu fie foarte afectate. Roubini crede și că Germania este la fel de vinovată pentru apariția crizei datoriilor ca și statele din regiunea de sud a Europei.

Există însă unii experții în domeniu care pun la îndoială previziunile economistului american. Printre aceștia se află și directorul Institutului pentru Problema Globalizării, Mikhail Delyagin. „Sunt foarte sceptic cu privire la aceste predicții”, a declarat Delyagin într-un interviu acordat celor de la The Voice of Russia.

CONTROVERSĂ Alexei Navalnîi a fost ucis cu toxină de broască otrăvitoare, potrivit investigațiilor realizate de Marea Britanie și aliații săi

16:59

ACTUALITATE Cele 5 mâncăruri pe care să nu le comanzi niciodată la restaurant, potrivit experților în gastronomie

16:57

Un alt cunoscut economist și co-președinte al Consiliului Național de Strategie din Rusia, Iosif Diskin, susține că predicțiile lui Roubini nu sunt altceva decât exagerări foarte mari ale riscurilor crizei datoriilor și profesorul american, laureat al premiului Nobel, „nu este demn de a fi un om de știință respectabil”.

Diskin consideră, de asemenea, că economia europeană va deveni gradual din ce în ce mai puternică și că Uniunea Europeană are resursele necesare pentru a susține băncile naționale și guvernele statelor membre în vederea prevenirii prăbușirii monedei unice.

Declarațiile lui Nouriel Roubini vin la scurt timp după ce mai mulți oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la stabilitatea zonei euro și cu privire la ieșirea Greciei, unul dintre 17 state membre care folosesc moneda unică, din această uniune.

Peter Ramsauer, ministrul german al Transporturilor, a declarat, miercuri, că după părerea sa Grecia nu va mai avea nicio altă soluție decât părăsirea zonei euro în cazul în care nu va mai primi ajutor financiar și că Germania ar trebui să nu mai contribuie la salvarea statului elen de la faliment în cazul în cazul în care și reprezentanții Fondului Monetar Internațional vor lua o decizie similară.

Jean-Claude Junker, președintele grupului miniștrilor de Finanțe ai celor 17 state membre ale zonei euro, a tras, la rândul său, un semnal de alarmă în legătură cu destrămarea uniunii monedei unice. „Am ajuns într-un punct decisiv… Lumea se întreabă dacă zona euro va mai exista în câteva luni”, a declarat Junker care i-a îndemnat pe liderii europeni să ia „toate măsurile pe care le au la dispoziție” pentru a preveni o astfel de prăbușire.

Oficiali europeni ai unor state precum Germania, cea mai puternică economie din regiune, Franța și Italia nu au întârziat nici ei să anunțe că vor face tot ce le stă în putință pentru a proteja zona euro și moneda unică.

Și secretarul de stat al Ministerului elen de Finanțe, Christos Staikouras, a atras atenția, marți, asupra faptului că statul grec va rămâne în scurt timp fără bani și că plata salariilor, a pensiilor și a ajutoarelor sociale va deveni imposibilă fără fondurile venite din partea creditorilor internaționali. „Rezervele de bani sunt aproape zero. Este riscant de presupus până când vor ajunge, întrucât depinde întotdeuna de execuția bugetară, venituri și cheltuieli. Dar suntem cu siguranță pe marginea prăpastiei”, spunea Staikouras.

Liderii coaliției de guvernământ de la Atena au, de asemenea, în vedere prelungirea perioadei programului de ajutor financiar pentru a putea astfel să distribuie pe o perioadă mai lungă de timp reducerile de cheltuieli, în valoare totală de 11,5 miliarde de euro, care au fost cerute de către creditorii internaționali în schimbul ajutorului acordat.