Estimări CE: Cât ar câștiga România din „Taxa Robin Hood” impusă băncilor la nivel european

O taxă pe tranzacțiile financiare la nivelul Uniunii Europene ar reduce contribuția țării noastre la bugetul comunitar în 2020 cu 634 de milioane de euro, se arată în estimările Comsiei Europene, făcute publice vineri.

Cunoscută drept „Taxa Robin Hood”, taxa pe tranzacții financiare (FTT) ar putea duce la scăderea cu 50 de procente a contribuțiilor statelor membre, pentru că ar genera un venit anual de 54 de miliarde de euro, conform calculelor Comisiei. „Sectorul financiar nu plătește TVA și a primit sprijin masiv din banii contribuabililor”, a explicat comisarul european pentru buget, Janusz Lewandowski. „Taxarea tranzacțiilor tuturor instituțiilor financiare cu 0,01% este un lucru cât se poate de corect. Mai mult, venitul generat până în 2020 nu poate fi decât binevenit pentru guvernele strâmtorate din toată Uniunea Europeană”, a mai declarat comisarul, într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

FTT ar urma să fie aplicată și tranzacțiilor cu acțiuni sau obligațiuni, care vor fi suprataxate cu 0,1% din valoarea lor. Conform propunerilor actuale, „Taxa Robin Hood” va fi implementată începând cu 2014.

SPORT Gigi Becali a reacționat după numai 45 de minute: ce jucători au fost dați afară la pauza derby-ului FCSB – Dinamo

08:47

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Polițiștii bucureșteni au înregistrat deja zece incidente electorale. Care sunt principalele ilegalități constatate de autorități

08:40

Dezbaterea pe marginea acestei taxe datează din iunie 2009, când CE a anunțat un proiect fiscal pentru reducerea tranzacțiilor cu instrumente derivate și pentru a suplimenta venitul comunitar al UE. În martie 2011, Parlamentul European a adoptat și o rezoluție nelegislativă în acest sens, iar în luna septembrie a anului trecut Comisia a adoptat propunerea implementării FTT.

Când a ajuns în PE, FTT era prezentată drept un instrument financiar menit să ridice o parte din povara crizei sistemului bancar de pe umerii europenilor. Totodată, prin această taxă nu se dorește numai reducerea deficitului public, ci și a speculațiilor financiare cu instrumente derivate.

Taxa este susținută de Franța și de Germania, însă Marea Britanie s-a opus vehement, amenințând chiar cu retragerea din Uniune, pentru că FTT ar afecta grav City-ul londonez. Un studiu publicat de un think-tank englezesc a arătat că Marea Britanie ar putea pierde până la 30 de miliarde de euro pe termen lung în urma aplicării acesei taxe. Totuși, taxa poate fi adoptată numai la nivelul zonei euro, pentru a ocoli veto-ul britanic. Aceasta nu ar însemna că băncile engleze nu vor mai plăti FTT, pentru că s-a propus aplicarea ei în funcție de rezidența uneia dintre părțile implicate în tranzacție.