Eveniment despre Inteligența Artificială. Profesorul Dan Cautiș despre provocarea IA: Procesul de cogniție nu are loc numai în creier/ Vorbim despre ce putem să facem cu roboții, dar am rămas blocați cu 20 sau 30 de ani în urmă

UPDATE 18.40:Cautiș, despre beneficiile Inteligenței Artificale:Ne va ajuta să decodăm sensurile conștiinței

„Toată lumea vorbește despre ce este conștiința. Nimeni nu știe, sunt o mulțime de ipoteze, e un subiect foarte interesant. (…) Dar dacă transpui toate informațiile în mediu artificial, va fi aceasta inteligență? Se pare că suntem acum cu această abordare mai aproape decât oricând să înțelegem ce înseamnă Inteligența Artificială”, spune Dan Cautiș.

„Sunt multe procese algoritmice în mintea umană, cum sunt calculele. Dar sunt unele care nu sunt deloc algoritmice. Cum este conștiința. (…) Încercăm să rezolvăm problemele de bază care nu au fost rezolvate prin teoriile clasice ale Inteligenței Artificiale”, a arătat profesorul.

Sistemele de valori ale robotului sunt impuse din exterior, circuitele sale sunt concepute cu un scop prestabilit de constructor. „Mașinăriile nu își arată intenția proprie, ci intenția celui care a creat-o, implementata indirect mașinăriei. Oamenii au intenții, vor să facă ceva pe cont propriu. Diferența ține de metabolism. De ce fac organismele lucruri pe cont propriu, cum își manifestă intenționalitatea?”, a întrebat publicul Cautiș. „Intenția noastră este să supraviețuim”, a răspuns profesorul.

UPDATE 18.55: Dan Cautiș: „Vorbim despre ce putem să facem cu roboții, dar am rămas blocați cu 20 sau 30 de ani în urmă”

Dan Cautiș, profesor de la Universitatea Georgetown originar din România a prezentat principalele probleme cu care ne confruntăm în domeniul Inteligenței artificiale (I.A.): „Vorbim despre ce putem să facem cu roboții dar am rămas blocați cu 20 sau 30 de ani în urmă”.

„Am observat că Inteligența Artificială așa cum este concepută în termeni clasici funcționează foarte bine într-un mediu controlat nu în lumea reală. Acum spunem că am descoperit că, dacă vrei să ai un agent în lumea reală, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să-i dai un corp, să-l integrezi, să îl concepi în așa fel încât să devenă autonom”, arată Cautiș.

„Vorbim despre ce putem să facem cu roboții, dar am rămas blocați cu 20 sau 30 de ani în urmă. Nu știm cum să avansăm. Prin reușitele științelor cogniției, oamenii au reușit să înțeleagă în ce fel funcționează creerul nostru și acum încearcă să aplice aceste lucruri asupra roboților”, notează Dan Cautiș.

Folosind concepția potrivit căreia percepția nu este numai absorbirea pasivă a informației din mediu ci o plasare activă a corpului ca întreg în lume, profesorul a folosit exemplul copilului care învață fără să aștepte să îi spună cineva ce are voie și ce nu are voie: „organismele își creează propria experiență prin acțiuni”, notează profesorul.

Profesorul a vorbit și despre cogniția integrată pornind de la perspectiva radicală aplicată roboților care pot reproduce mișcarea fără să apeleze la un procesor.

Cautiș a vorbit despre Creierul Bayesian, potrivit capacității cognitive de a formula ipoteze pe baza elementelor de care dispune pentru a identifica probabilități și credințe în raport cu dovezile pe care le poate folosi.

„Are loc cogniția numai în cap? Cu siguranță nu! Este un parteneriat cu mediul, cu lumea cu situațiile fizice în care ne aflăm, pe care le intermediem cu propriul corp, care ne permite să ne manifestăm prin acțiuni”, a pledat Cautiș.

Profesorul prezentat o nouă paradigmă privind Inteligența Artificială, spre deosebire de paradigma clasică sau de teoria minții computaționale creată de cei care au fondat știința Inteligenței Artificiale odată cu primele computere. „Computerele au fost inventate pentru un cu totul alt motiv. Nimeni nu știa de Inteligența Artificială în acel moment. (…)”, a explicat Cautiș.

„Problemele înțelegerii și intenționalității au fost înțelese fundamental greșit în perspectiva IA computațională: nu este o problemă de cunoaștere, e o problemă de a fi în mediu și de a încerca să faci ceva care are sens”, a arătat profesorul.

Profesorul a discutat pe parcursul unei întregi serii de prezentări despre fascinația pentru Singularitate, fervoare religioasă în jurul IA, apocalipsa IA, de ce sunt greșiți termenii în care se discută de obicei despre IA, cum este redefinit spațiul sacru prin IA, adevăratele amenințări ale IA și de ce ele nu sunt existențiale, pericolul potențial orwelian ca și modurile în care poate fi întâmpinat viitorul Inteligenței Artificiale.

„Noțiunea de «singularitate» vine din matematică. Este vorba despre funcții continue, care pot fi descrise cu ușurință, dar care, din cauza unei singularități, proprietățile nu mai pot fi descrise. Transumaniștii cred că se va ajunge la «singularitate», moment în care o inteligență superioară va putea să creeze o situație complet diferită de ce s-a întâmplat până acum”, spunea Catiuș într-un interviu recent.

UPDATE 18.05: Profesorul Dan Cautiș despre provocarea IA: „Procesul de cogniție nu are loc numai în creier”

Profesorul Dan Cautiș a vorbit joi despre faptul că Inteligența Artificială se vede nevoită să depășească probleme de genul faptului că „procesul de cogniție nu are loc numai în creier”.

Profesorul a încercat să prezinte o nouă paradigmă privind Inteligența Artificială. Spre deosebire de paradigma clasică sau de teoria minții computaționale creată de cei care au fondat știința Inteligenței Artificiale odată cu primele computere. „Computerele au fost inventate pentru un cu totul alt motiv. Nimeni nu știa de Inteligența Artificială în acel moment. (…)”, a explicat profesorul.

Cautiș insistă asupra faptului că dualismul cartezian (despărțirea minții de corp) a influențat gândirea pionierilor Inteligenței Artificiale care anunțau din anii ’60 ai secolului XX că nu va trece mult până când Inteligența Artificială va egala posibilitățile inteligenței umane.

Cercetătorii încearcă în continuare să găsească modul în care pot să ofere un corp științelor cognitive pentru a obține un tip de inteligență care se poate adapta.

Profesorul citează poziția lui Hubert Dreyfus, care critică atât dualismul cartezian care plasează reprezentările inteligenței exclusiv în minte. Cautiș a arătat că inteligența umană nu este pur algoritmică, pur mentală ci este legată de lumea reală, realitatea fiind concepută numai în raport cu un corp. „Dacă nu îi oferi un corp inteligenței, relitatea este infinită și nu știi ce înseamnă”, a arătat joi profesorul.

Dificultatea rezolvării problemei legate de adaptarea roboților la spații noi ține de faptul că „sunt prea multe interferențe posibile care pot să intervină și stabilirea relevanței pe care o are fiecare interferență în parte nu ajută”.

Cautiș a pledat pentru conștientizarea faptului că „procesul de cogniție nu are loc numai în creier”.

Profesorul a discutat pe parcursul unei întregi serii de prezentări despre fascinația pentru Singularitate, fervoare religioasă în jurul IA, apocalipsa IA, de ce sunt greșiți termenii în care se discută de obicei despre IA, cum este redefinit spațiul sacru prin IA, adevăratele amenințări ale IA și de ce ele nu sunt existențiale, pericolul potențial orwelian ca și modurile în care poate fi întâmpinat viitorul Inteligenței Artificiale.„

„Noțiunea de «singularitate» vine din matematică. Este vorba despre funcții continue, care pot fi descrise cu ușurință, dar care, din cauza unei singularități, proprietățile nu mai pot fi descrise. Transumaniștii cred că se va ajunge la «singularitate», moment în care o inteligență superioară va putea să creeze o situație complet diferită de ce s-a întâmplat până acum”, spunea Catiuș într-un interviu recent.

Tema discuției a fost Inteligența artificială integrată și activă.

Dan Cautiș a fost angajatul Universității Georgetown din Statele Unite între 2006 și 2015 ca vice-președinte responsabil cu operațiunile infrastructurilor IT (Data Centers, Computer Operations, Network Operations). Continuă să predea cursuri legate de Biserică și știință, Transumanism, vorbind adesea în evenimente organizate pe teme ca Inteligența artificială sau Învățarea automată utilizând implementarea algoritmilor Python. Profesorul a părăsit România în anii ’80, după ce își începuse cariera la Politehnica din București. De-a lungul timpului a deținut poziții executive în companii ca Maxtor, Seagate, Maxoptix, Western Digital sau Lawrence Livermore National Lab (LLNL).

Interviul cu Dan Catiuș a încheiat seria de discuții „Inteligența Artificială de la promovare la realitate”, organizată de compania IT Qualitance pe platforma de comunicare Future Horizons. Platforma de comunicare susține tehnologiile emergente care alimentează inovația: inteligența artificială, IO, realitatea augmentată, vehiculele autonome, recunoașterea facială.

Știre inițială

Cu acest prilej, Dan Cautis,de la Universitatea din Georgetown, propune o perspectivă revoluționară asupra Inteligenței Artificiale – Embodied and Enactive AI.

În stilul său carismatic și analitic, acesta va prezenta noua paradigmă dezvoltată de filosoful Hubert Dreyfus și progresele majore pe care aceasta le genereaza deja în stiințele cognitive.

După discuție, la receptia ce urmează, participanții vor avea ocazia să discute cu lideri de business din Romania și Marea Britanie într-un cadru informal.

În urma seriei de episoade „Artificial Intelligence from Hype to Reality”, profesorul Dan Cautis va prezenta în cadrul conferinței „Embodied and Enactive AI”.

Evenimentul oferă informații despre Inteligența Artficială și stadiul cercetărilor, explică de ce anumite predicții nu au fost realizate, dar punctează și importanța unei abordări din perspectivă filosofică a subiectului.

În anii ’70, s-a făcut o predicție importantă în domeniu de către Marvin Minsky, expert: „Între trei și opt ani de acum înainte va exista o mașinărie cu inteligența unui om mediu”.

Conferința de astăzi își propune să prezinte cauzele care au dus la neîndeplinirea acestei predicții.

Mai multe informații despre eveniment sunt disponibile pe pagina personală de Facebook.