Frații Micula au câștigat la Washington procesul împotriva statului român și trebuie să primească 376 milioane de lei

Reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice au declarat pentru MEDIAFAX că se intenționează compensarea sumei câștigată de frații Micula cu datoriile la buget pe care le are firma deținută de aceștia. Sursele citate au precizat că este un caz fără precedent și se caută cea mai bună modalitate de punere în practică.

„Dacă domnii de la Finanțe spun că vor acoperi datoriile cu banii ăștia, înseamnă că știu ei mai bine. Eu știu că nu avem datorii atât de mari, iar datoriile pe care le avem nu sunt din vina noastră, ci din cauza contextului economic”, a declarat Ioan Micula pentru MEDIAFAX.

El a explicat că din cauza pieței negre, grupul pe care-l conduce a ajuns să aibă datorii la stat.

Procesul a fost deschis în anul 2005 la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondială, cea mai înaltă instanță judecătorească pentru litigiile economice, și viza decizia autorităților române privind eliminarea unor facilități fiscale acordate grupului European Drinks pentru investițiile în zonele defavorizate.

SOCIAL În ce capcane pot cădea românii care folosesc aplicațiile de localizare

21:21

INEDIT Vagoanele vechi de tren, experiență inedită de cazare. Turiștii pot dormi în mijlocul pustiului sau pe un pod suspendat

21:05

Acesta este primul proces pe care statul român îl pierde la ICSID.

În ultimii ani ai arbitrajului, Viorel Micula a fost reprezentat de Shearman & Sterling (Londra și Paris) și firma locală de avocatură Dragne & Asociații, ceilalți reclamanți fiind reprezentați de King & Spalding (Londra, Washington și Houston).

România a fost reprezentată de firma internațională Freshfields Bruckhaus Deringer (birourile din New York, Frankfurt și Paris) și firma locală de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).

Frații Ioan și Viorel Micula, principalii acționari ai grupului alimentar European Drinks, care au și cetățenie suedeză, susțineau la data deschiderii procesului, în 2005, că statul român nu și-a respectat angajamentele referitoare la protecția reciprocă a investițiilor cuprinse în Acordul bilateral dintre Suedia și Romania