Ghețea, președintele Asociației Române a Băncilor: Clauzele abuzive care „au mai scăpat” ne îngrijorează și pe noi

Băncile nu ar trebui să mai aibă clauze abuzive pentru că au fost obligate să le elimine până în data de 21 septembrie 2010, potrivit prevederilor inițiale ale OUG 50/2010, chiar dacă actul normativ a fost modificat ulterior de Parlament, a declarat șeful Asociației Române a Băncilor, Radu Ghețea, citat de Mediafax.

„Credem cu tărie că foarte multe dintre posibilele clauze abuzive care ar fi fost în contractele de creditare au fost eliminate până la 21 septembrie 2010, când băncile erau obligate să introducă în contractele de credit prevederile OUG 50/2010 în forma ei inițială”, a spus Ghețea la conferința „Mediafax Talks about Banking”.

În forma inițială, OUG 50/2010 prevedea pe lângă eliminare unor comsioane, inclusiv comisionul de risc și comisionul de plată anticipată, și transformarea dobânzilor variabile legate la o rată de referință internă în formula rata de referință pentru fiecare monedă de împrumut (ROBOR, LIBOR, EURIBOR) la care se adăuga marja fixă.

CONTROVERSĂRețeaua „Matrioșka”, legată de Kremlin, nou val de dezinformare. De la „independența Cataloniei” și „ieșirea Spaniei din UE” la o nouă „împărțire” a Germaniei între Est și Vest

09:00

APĂRARETinerii de până la 35 de ani se pot înscrie voluntar în Armată. Ce indemnizație vor primi lunar și cât durează pregătirea militară

09:00

„Dacă însă au mai scăpat, ceea ce ne îngrijorează pe noi, și anume, dorim ca decizia privind clauzele abuzive să se ia la cel mai înalt nivel. Pentru că o greșeală a unei instanțe poate genera un risc deosebit de mare pentru banca în cauză și chiar pentru sistem. Dacă o instanță hotărește că o clauză este abuzivă, atunci banca trebuie să schimbe toate contractele și să-i despăgubească pe clienți. După unii autori, toate băncile ar trebui să schimbe aceste clauze”, a continuat Ghețea.

Președintele ARB a arătat că băncile manifestă teamă de potențiale greșeli ale instanțelor, tocmai pentru că au fost înregistrate multe cazuri în care prima instanță a dat un verdict greșit, a doua instanță a dat un verdict greșit și abia la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a găsit o soluție „total diferită”.

„Tot ce v-am spus acum sunt lucruri care au fost discutate atât în întâlnirile periodice pe care le avem cu Banca Națională, precum și la întâlniri cu vicepremierul Daniel Chițoiu (ministrul Finanțelor- n.r.), ministrul pentru buget (Liviu Voinea – n.r.), președinții comisiilor de finanțe-bănci, economică și juridică din Parlament. Activitatea ARB este una de lobby, de promovare a punctului de vedere al industriei”, a menționat președintele ARB.

El a completat că toate aceste probleme au fost prezentat inclusiv Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene și Băncii Mondiale.

„Avem un sistem solid și ar fi păcat ca dintr-o greșeală de interpretare, de abordare a unei probleme să ajungem în situația de a fi afectat sistemul și a suferi întreaga economie (…) Există între noi și clienții noștri, în special persoane fizice, o anumită stare de tensiune, de nemulțumire. Foarte rar ați auzit pe cineva din sistemul bancar să se plângă de clienți, asta nu înseamnă că noi suntem mulțumiți de toți clienții. Că facem provizioane de 10 miliarde de euro. Asta înseamnă cheltuieli cu provizioanele făcute de bănci. Asta nu înseamnă că-i blamăm pe clienți. Clienții au trecut și ei printr-o criză, ca și noi, și încercăm să-i ajutăm să facă față”, a adăugat Ghețea.

Șeful bancherilor apreciază că există încă o neîncredere în sistemul bancar din partea clienților la un nivel mult peste ceea ce ar trebui să fie normal.

„Fenomenul din țara noastră se manifestă sub media sistemului european. Să ne aducem aminte ce se întâmplă prin Franța, unde clienții vor să boicoteze băncile”, a arătat Ghețea.

În urmă cu câteva zile, întrebat dacă modificările Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori vor intra în vigoare la 1 iulie, așa cum este prevăzut, Ghețea nu a putut da un răspuns cert.

„Mi-e greu să dau un răspuns dacă se aplică de la 1 iulie. Noi am trimis punctele de vedere la Ministerul Justiției, la Parmalent și BNR, așteptăm să fim chemați să ne spunem punctul de vedere. Noi nu cerem să nu se aplice Legea 193, ci vrem să mergem și să ne judecăm până în pânzele albe, drept pe care-l cer și pentru bancă și pentru client”, a explicat Ghețea.

Comunitatea bancară a solicitat BNR să facă un studiu privind clauzele abuzive la nivelul sistemului bancar, cu date de la fiecare bancă, urmând ca banca centrală să înainteze concluziile studiului Parlamentului.