Guvernul Ponta scurtează coada vulpii: kilometrii de autostradă promiși dispar unul câte unul. Cum va arăta infrastructura în 2020, în noua ofertă electorală

Ministerul Transporturilor a anunțat ieri că „CE a acceptat ca Master Planul General de Transport să fie supus dezbaterii publice” și că  va fi făcut public pe 1 octombrie. Purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Politici Regionale spune însă că „nu este rolul Comisiei Europene de a aproba în mod oficial Master Planul de Transport”, adăugând că acesta este un document național care acoperă mai mult decât perioada de programare (2014-2020 n.n.), mergând până în 2030 și folosind inclusiv fonduri naționale.

„Comisia Europeană va evalua documentul după ce acesta va fi adoptat de autoritățile române și după consultarea publică, pentru a vedea dacă îndeplinește precondițiile noastre”, a declarat Wheeler, care a adăugat că „documentul se îndreaptă în direcția bună, dar nu este deocamdată complet”.

STATISTICĂ Sondaj Curs: 73% dintre bucureșteni consideră că România merge într-o direcție greșită

20:35

VIDEO Ilie Bolojan, surprins în aeroport, în Oradea, la coada de îmbarcare. S-a salutat și fotografiat cu oamenii

19:55

Ea a explicat că Master Planul trebuie să fie coerent, credibil și să aibă în vedere investiții naționale strategice pe termen mediu și lung. 

Documentul trebuie să fie aprobat la nivel politic în România, având în vedere că „stabilește strategia națională, dincolo de alegerile locale, naționale și prezidențiale”, arată purtătorul de cuvânt al comisarului european.

„Procedura de stabilire a unui astfel de document este de lungă durată  și trebuie completată de o consultare publică, evaluare strategică de mediu și adoptarea națională corespunzătoare, dar CE va evalua și dacă o condiție  de a avea un plan de transport clar, strategic și cuprinzător, care include toate modurile de transport și ia în considerare toate prioritățile, a fost îndeplinită, înainte de aprobarea unui program operațional pentru investițiile UE în transport”, se arată în răspunsul transmis de Wheeler.

Comisia Europeană are și unele recomandări în unele domenii-cheie. Prima se referă la selectarea proiectelor care vor fi finanțate. Master Planul trebuie să selecteze proiectele care vor fi finanțate, dar „criteriile trebuie să fie puține și clare”. Unul dintre ele este rețeaua TEN T de bază și globală. Un alt criteriu este viabilitatea economică, ce trebuie evaluată pe fiecare tip de transport. „În prezent nu este clar dacă vor fi introduse alte criterii și care vor fi efectele lor asupra rețelei de transport european”, adaugă oficialul european.

O altă problemă ține de angajamentul pentru o finanțare a unei căi ferate durabile, dar și de stabilirea competențelor și responsabilităților autorităților de stat cu rol în domeniul transporturilor.

„Discutăm aceste probleme cu autoritățile române și când vom fi convinși că acestea sunt abordate în mod adecvat, vom renunța la rezervele pe care le avem”, a conchis purtătorul de cuvânt al comisarului pe Politică Regională.

Un document din Master Planul de Transport publicat în aprilie de Mediafax arăta că autostrăzile din România vor totaliza a nivelul anului 2020 mai puțin de 1.000 de kilometri, în condițiile în care ministrul Transporturilor, Dan Șova, a anunțat recent că rețeaua va ajunge peste șase ani la 2.440 kilometri.

Numărul de kilometri de autostradă din România se va dubla până în anul 2020, de la 550 km la 993 km, se arată într-unul din documentele din Master Plan, publicate în aprilie anul acesta de Ministerul Transporturilor.

În cadrul aceluiași document, denumit „Raport asupra definirii problemelor”, se arată că, pentru scenariul de referință 2020, rețeaua de autostrăzi va crește cu 433 kilometri față de anul 2011, ajungând la un total de 934 de kilometri.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA (2,15 milioane euro), atribuit în 2012.

România va primi, în total, în exercițiul financiar multianual 2014-2020, o sumă de 39,88 miliarde de euro – fonduri structurale și de coeziune și fonduri destinate agriculturii.