Impasul politic din zona euro continuă să împingă în jos bursele și moneda euro

Divergențele dintre liderii europeni privind strategia de soluționare a crizei datoriilor de stat au continuat să împingă în jos bursele și moneda euro în ședința de luni, după scăderi puternice peste noapte pe piețele asiatice.

Protagoniștii sfârșitului de săptămână au fost cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy și ministrul francez al Finanțelor, Pierre Moscovici, ale căror declarații subliniază atât dificultățile de ordin politic care împiedică statele din zona euro să stabilească un plan anticriză decisiv, cât și izolarea liderului german în dezbaterea ideologică privind cea mai bună abordare a problemelor economice și financiare cu care se confruntă blocul monetar.

Rajoy a afirmat, sâmbătă, că liderii europeni ar trebui să cosolideze măsurile și mecanismele de sprijinire a băncilor din zona euro, potrivit Bloomberg. Declarația liderului de la Madrid se adaugă presiunilor asupra Germaniei de a accepta idei noi pentru rezolvarea crizei din zona euro, dincolo de măsurile de austeritate care au contribuit la revenirea economiei europene în pragul recesiunii.

Într-o adresare separată, Merkel a afirmat, în aceeași zi, că nu va accepta sub nicio formă ideea unor obligațiuni comune la nivelul zonei euro, garantate de Germania.

Moscovici, ministrul de Finanțe al Franței, a declarat duminică la postul de radio RTL că băncile-problemă din zona euro ar trebui sprijinite prin Mecanismul European de Stabilitate – fondul permanent de urgență al blocului monetar – și nu prin guvernele naționale.

„Trebuie să ne orientăm spre o uniune bancară”, a afirmat oficialul francez.

Săptămâna trecută, un oficial apropiat Angelei Merkel a afirmat că orice solicitare de ajutor destinat băncilor trebuie să vină din partea guvernelor, care trebuie să-și asume poziția de garantori.

Merkel și ministrul german al Finanțelor, Wolfgang Schaeuble, i-au cerut lui Rajoy să accepte un program de finanțare externă, potrivit revistei Der Spiegel, care nu a precizat sursa informațiilor.

Potrivit unor surse europene citate de El Pais, UE exercită de asemenea presiuni asupra Spaniei să accepte un împrumut internațional.

Reprezentanții guvenelor de la Berlin și Madrid au refuzat să comenteze informațiile.

Între timp, piețele se pregătesc pentru deteriorarea crizei bancare din Spania și pentru eventuala ieșire a Greciei din zona euro, care va fi decisă probabil de alegerile generale din 17 iunie.

Indicele Stoxx Europe 600 al celor mai importante acțiuni europene a scăzut în prima parte a ședinței de luni cu 0,4%, iar moneda euro era în scădere cu 0,1% față de dolari, la 1,2418 dolari, aproape de minimul ultimilor doi ani.

Piețele asiatice au înregistrat de asemenea corecții în prima ședință a acestei săptămâni. Indicele Hang Seng al bursei de la Hong Kong a pierdut luni 2,3%.

Indicele general Topix al bursei de la Tokyo este la cel mai scăzut nivel din 1983, după datele dezamăgitoare privind piața forței de muncă din SUA și sectorul serviciilor din China, care au antrenat îngrijorarea investitorilor față de perspectivele de creștere economică.

Totodată, Ciprul pare că se apropie rapid de un acord de finanțare externă, dacă nu se va reuși recapitalizarea Cyprus Popular Bank, a declarat duminică Panicos Demetriades, membru în Consiliul Guvernator al Băncii Centrale Europene.

Dobânda obligațiunilor Germaniei cu maturitatea la doi ani a coborât sub zero pentru prima dată săptămâna trecută, investitorii preferând siguranța titlurilor germane în defavoarea perspectivelor de profit. Randamentul obligațiunilor Spaniei cu scadența la zece ani a depășit 6,5%, apropiindu-se de pragul critic de 7% la care Grecia, Portugalia și Irlanda au cerut finanțare externă.

Încercând să restaureze încrederea în sistemul bancar spaniol, Mariano Rajoy a cerut statelor din zona euro să cedeze suveranitate către o autoritate fiscală europeană și s-a poziționat în sprijinul apelurilor lansate de Comisia Europeană privind o „uniune bancară”, care ar presupune o autoritate centrală de reglementare și un fond european de garantare a depozitelor.

Vicepreședintele Bundesbank Sabine Lautenschlaeger a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că o astfel de uniune, care să cuprindă un fond central de „bailout” și unul de garantare a depozitelor, ar putea fi viabilă „numai la capătul unui lung drum”.

Riscurile bancare „la comun” presupuse de un fond european supranațional „nu poate fi un succes decât într-o uniune fiscală cu controale centrale și drepturi de intervenție”, a afirmat oficialul german.

Opoziția cancelarului Merkel față de finanțarea în comun a statelor din zona euro a fost atacată duminică de premierul italian Mario Monti, care a declarat pentru ziarul grec To Vima că obligațiunile comune la nivelul blocului monetar vor apărea în final, într-o formă sau alta.

Monti va găzdui pe 22 iunie, la Roma, o întâlnire la care vor participa Merkel, Rajoy și președintele francez Francois Hollande, pentru discuții de pregătire înaintea summit-ului UE de la sfârșitul acestei luni.