Indici ROBOR stagnează, după o scădere constantă, până la un nou minim din ultimii ani. Evoluția de la începutul lui 2024

ROBOR la 3 luni și la 6 luni au stagnat, vineri, față de ședința de joi, când coborâse ușor, după cinci zile de staționare, dar pe fondul unei scăderi constante. Trendul preponderent descendent a început la începutul lui noiembrie 2022, în contextul în care Consiliul Concurenţei anunţa o investigație care vizează modul în care băncile calculează indicii de referință ROBOR/ROBID.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor  de consum în lei cu dobândă variabilă, a ajuns, vineri, la 6,09% pe an, aceeași valoare ca joi, când scăzuse față de miercuri, când era 6,10%.Este o diminuare față de prima zi a anului, 3 ianuarie, scăzuse față de 6,22%, din 29 decembrie, ultima zi lucrătoare a anului 2023.

Un nivel mai mic, de 6,07%, s-a înregistrat ultima oară pe 7 iunie  2022, conform datelor din arhiva Băncii Naționale a României.

ROBOR la 3 luni crescuse în 2022 şi a atins vârful pe 26 octombrie 2022 (8,21%), cel mai înalt nivel din ultimii 12 ani şi 9 luni (19 ianuarie 2010), potrivit BNR.

ULTIMA ORĂ Adrian Toni Neacșu confirmă scenariul Gândul: “Președintele numește un ministru interimar la Justiție, care poate fi și Ilie Bolojan”

10:58

FLASH NEWS Oana Gheorghiu își propune să facă curățenie în companiile de stat. Ce se întâmplă cu angajaţii firmelor cu datorii de miliarde de lei

10:56

Și ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a rămas vineri, la valoarea de joi, de 6,13%. În prima zi a anului, era la 6,27%, la fel ca în 29 decembrie.

Un nivel mai mic, de 6,12%, s-a înregistrat ultima oară pe 30 mai 2022. Pe 26 octombrie 2022, ROBOR la 6 luni ajunsese la 8,31%, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani şi 9 luni (1 februarie 2010).

Valorile ROBOR au început să crească mai accelerat de la momentul la care BNR a crescut dobânda-cheie. În prezent, este menținută la nivelul de la începutul anului trecut, de 7% pe an.

Cauzele ultimelor evoluții

În contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, Consiliul Concurenței https://www.gandul.ro/financiar/care-e-stadiul-investigatiei-consiliului-concurentei-la-cele-zece-banci-care-participa-la-stabilirea-robor-bogdan-chiritoiu-e-singura-noastra-sansa-sa-dam-vreodata-amenzi-mai-mari-decat-la-pe-19910813 anunța, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR. Cele zece bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt Intesa Sanpaolo, BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.

După acest anunț privind posibile înţelegeri între bacheri care să crească nejustificat dobânzile ROBOR – investigație care încă nu a fost finalizată https://www.gandul.ro/financiar/exclusiv-video-ce-pregateste-consiliul-concurentei-in-2023-presedintele-bogdan-chiritoiu-o-sa-deschidem-investigatii-importante-19922873  – indicii au început să scadă. Pe 2 noiembrie, ROBOR la trei luni se afla la 8,20%, iar ROBOR la şase luni avea o valoare de 8,31%.

ROBOR la 3 luni era, în prima zi lucrătoare din anul 2023, la 7,56% la an, iar la 6 luni, la 7,81%.

Cu un an înainte, pe 3 ianuarie 2022, era 3,01% pe an, iar, cu un an în urmă, în ianuarie 2021, acesta era 1,98%, față de 3,19%, în 3 ianuarie 2020, înaintea pandemiei de COVID-19.

În 3 ianuarie 2022, prima zi lucrătoare a anului, ROBOR la 6 luni era 3,14%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor), reglementat de OUG 19/2019, este acum de 5,97% pe an, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni (valabil pentru trimestrul 2 din 2023), de 5,96%. Acesta este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din al doilea trimestru din 2023.

BNR a anunțat, vineri, că joi, 8 februarie, nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară. În consecință, indicele zilnic nu va fi calculat pentru ziua de 8 februarie 2024, iar pentru indicele de referință trimestrial se vor lua în calcul doar zilele în care au avut loc tranzacții.

„Precizăm că indicele de referință trimestrial al pieței monetare interbancare se calculează ca medie aritmetică a valorilor zilnice înregistrate în toate zilele lucrătoare ale trimestrului respectiv. Indicele de referință zilnic al pieței monetare interbancare se calculează în fiecare zi lucrătoare, ca medie ponderată (cu volumele tranzacțiilor) a ratelor de dobândă ale tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară”, potrivit BNR.

Citiți și:

ROBOR sau IRCC, care a crescut mai mult și care este impactul asupra populației? Datele oficiale ale BNR privind stabilitatea financiară

INTERVIU EXCLUSIV. Ar trebui să schimbăm ROBOR cu IRCC de teama ratelor tot mai mari? Economist-şef Raiffeisen Bank: „Avem o inflație foarte înaltă care necesită dobânzi mult mai mari decât în ultimii ani”