Inundațiile, seceta și cutremurele NE-AU COSTAT peste 3,5 miliarde dolari. Ce spune Banca Mondială despre VULNERABILITĂȚILE României la cutremur

Banca Mondială a finalizat de curând Diagnosticul sistematic de țară care evidențiază vulnerabilitatea României față de dezastrele naturale. Inundațiile, seceta și cutremurele au provocat mii de victime și miliarde de euro daune. Acestea au afectat capacitatea de producție a economie și i-au afectat în mod disproporționat pe cei săraci, spun, într-un articol pe blogul Băncii Mondiale, autorii Donato de Rosa, Lead Economist, și Maja Murisic, Environmental Specialist citați de Mediafax.

„Un cutremur similar cu cel din 1977 ar produce în România pierderi de circa 1,8 miliarde de euro” arată Ministerul Finanțelor în Raportul privind situația macroeconomică pe 2018 și proiecția până în 2021. În condițiile în care dezastrul din 1977, care a necesitat reconstrucția unei hălci întregi din București, a avut un cost de circa 7% din PIB, costurile unui cutremur similar produs în prezent ar fi mai mari cu circa 20%”, evaluează MFP.

CONTROVERSĂ Iar a murit Vladimir Putin? Presa se întreabă din nou unde este liderul de la Kremlin, după ce ar fi dispărut din spațiul public de câteva zile

18:53

EXCLUSIV Patronul uneia dintre firmele care vinde modelul de mașină în care o femeie a ars de vie reacționează după tragedie. “De unde știți că nu fuma șoferul? Oricum este o mirare pentru mine de ce șoferul a coborât și doamna din spate nu”

18:51

Din 1990, 77 de evenimente de dezastre grave au fost înregistrate în țară, rezultând în peste 3,5 miliarde dolari ca daune directe (la valoarea dolarului de astăzi) sau 3,5% din PIB-ul mediu din aceeași perioadă, o povară grea pentru economie.

Mai mult decât atât, indiciile arată că, în România, clima se va schimba considerabil în următorii 50-100 de ani, iar estimările impactului general al pericolelor legate de climă arată că doar daunele prognozate să afecteze anual infrastructura s-ar dubla până în 2020 și ar putea să fie de șase ori mai mari până în 2080.

Și alte dezastre naturale, necauzate de schimbările climatice, au de asemenea un impact semnificativ. În ultimii 100 de ani, 13 cutremure au dus la 2.630 de victime și au afectat peste 400.000 de persoane.

Consolidarea rezilienței în fața schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale reprezintă o călătorie de lungă durată, care necesită politici corecte, o coordonare eficientă la diferite niveluri ale guvernului și între sectoare și o mobilizare a importante resurse financiare.

Pentru a limita consecințele dezastrelor naturale, țările au făcut investiții specializate în infrastructură la sisteme eficiente de alertă timpurie.

Cu o prevenire mai bună, consecințele inundațiilor din 2010 din România, care au dus la daune de 1,1 miliarde de euro și au afectat peste 12.000 de persoane, cu 26 de decese, ar fi fost mult diminuate. În fapt, un studiu al Băncii Mondiale estimează că implementarea măsurilor de prevenție în România ar putea să reducă daunele materiale cu până la 13% și pierderile legate de bunăstarea oamenilor cu până la 16%.

Indiferent dacă este vorba de reabilitarea clădirilor pentru a rezista la cutremure, imunizarea la schimbările climatice și modernizarea agriculturii, îmbunătățirea gestionării resurselor de apă sau diminuarea riscurilor de inundații, gradul de pregătire al României la consecințele dezastrelor naturale este limitat din cauza slăbiciunii instituțiilor.

Implementarea Directivei UE privind gestionarea inundațiilor a ajutat România să identifice și să cartografieze zonele cu risc potențial de inundații. Alte inițiative au inclus dezvoltarea planurilor naționale și regionale de gestionare a riscurilor.

Lipsa investițiilor în reducerea riscurilor seismice pentru clădiri rămâne o problemă importantă. Pentru a reduce daunele potențiale în cazul unui cutremur, există necesitatea de a crește suma alocată de către guvern pentru modernizarea parcului imobiliar, atât ce finanțat de către stat sau de către mediul privat, și creștea nivelului de conștientizare de către locuitori a urgenței gestionării riscurilor seismice.