Isărescu, despre evoluția cursului de schimb: Leul a avut o apreciere pronunțată, dar nu exagerată

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a prezentat, începând cu ora 11:00, „Raportul trimestrial asupra inflației”.

Cele mai importante declarații de miercuri ale guvernatorului Mugur Isărescu sunt prezentate, mai jos, în format LIVE TEXT. Ele pot fi găsite și pe pagina de Facebook Gândul Financiar.

Descărcați prezentarea susținută de guvernatorul Mugur Isărescu

– În ianuarie inflația a fost influențată în special de prețurile administrate, corecția prețului la energie electrică și actualizarea cursului de schimb la calcularea accizelor.

EMISIUNI EXCLUSIV DINAMO, azi de la 16:45. “Europa, venim!”. Adevărul despre schimbarea emblemei pe care fanii nu o vor

13:06

INFRASTRUCTURĂ Lucrările de refacere a Planşeului Unirii au depășit pragul de 60%. Primul tronson a fost finalizat

12:42

– În lunile de toamnă inflația a fost influențată în special de prețurile alimentelor

– Factorii externi care ne-au ajutat: o apreciere pronunțată, dar nu exagerată, în limita tolerată a monedei naționale, o apreciere mai pronunțată decât în cazul celorlalte monede vecine. Mai ales dacă ne comparăm cu ce s-a întâmplat în a doua jumătate a anului trecut.

– Noi țintim în continuare indicele cu care am plecat la drum, în 2005, când am început să țintim inflația

– Se observă o revenire mai rapidă a inflației în intervalul țintit. Probabil în septembrie, ne îndreptăm spre intervalul țintit, iar la final de an suntem binișor în intervalul țintit. Sfârșitul de an ne va prinde cu o inflație la 3,3% față de 3,5% în prognoza anterioară.

– La combustibil avem o contribuție de 0,1% față de 0,4% și la prețurile volatile, la alimente avem o contribuție negativă asupra inflației.

– Prețurile alimentare volatile, de asemenea, față de prognoza anterioară sunt îmbunătățiri.

– Deviația PIB, deficitul de cerere, arată puțin deosebit. Doi sau trei factori care au condus la această modificare: condițiile monetare

– Cererea externă în noua proiecție ne determină să introducem, pentru că este mai slabă, modificări

– Revizuirea istorică a PIB real de INS. Noile date ne-au arătat un deficit de PIB mai redus.

– Cerea de consum, aici avem semnale mixte. Relativ contradictoriu: datele din comerțul cu amănuntul nu arată rău.

– La creditul personal de consum, evoluția este nefavorabilă. Doi factori acționează în această direcție: constatăm o regândire la nivelul populației al raportului economisire-împrumut. Populația a devenit mult mai prudentă. Dom’le am văzut cum e și nu e plăcut. Creditul durează puțin, două luni până îl cheltuiești, apoi urmează o perioadă neplăcută.

– Este maturizare, atenție, privire în viitor, normalizare. Publicul din România, cetățeanul revine la lucruri mai normale după ce a fost cuprins de multă euforie în ceea ce privește creditul.

– Avem semnale mixte privind evoluția cererii de consum.

– Și anticipațiile inflaționiste se așează. Noi ne luptăm cu anticipațiile inflaționiste, nu cu șocurile externe. Pe baza acestor anticipații se fac bugetele companiilor, bugetelor familiilor.

– Potențiale cauze de abatere de la prognoză: prețurile materiei prime și reformele structurale. Știm cât de greu se fac lucrurile, nu putem să nu avem în vedere că reformele structurale îmtâmpină obstacole juridice, legislative, politice.

– Îngustarea coridorului: este un preanunț. Am preanunțat apropierea unui ciclu de reducere a ratelor de dobândă, condiționat de faptul că datele noastre se vor adeveri. Dăm un semnal băncilor cum să înceapă și ele ciclurile de reduceri. Cum făceau asta până acum. Se uitau în bugetele lor: . Ei, pe aceasta am coborât-o cu un procent.

– Băncile își vor regândi politica de dobânzi și sper că fiecare, în condiții concurențiale, legate de situația bugetară internă, de maniera în care gândesc reintrarea în noul ciclu de evoluție al creditului.

– Când ai piețe mai puțin adânci, intrări masive de capital se reflectă în două locuri, în creșteri și descreșteri ale rezervelor, când intervine Banca Naționale. În perioada 2005-2007 am cumpărat circa 10 milioane de euro.

– Cursul este un preț, este determinat de cerere și ofertă.

– Situația din Cipru ne-a încurajat. Băncile s-au dovedit mature. Comunicarea a fost mai bună. Au fost și nemulțumiți.

– Despre decizia de a reduce în ședințele viitoare dobânda-cheie de politică monetară: Ne va costa. Ne va cost în bugetul nostru. În ultimele trei luni de zile au plecat 3 miliarde de euro din România. Mesajul nostru care nu este de relaxare este de maturizare, de atenție, este . Este în interesul băncilor să reducă ratele la creditare.

– Pe partea fiscală lucrurile merg în direcția bună, chiar mai bine decât am prevăzut. Avem toate șansele să ieșim din zona de deficit excesiv. Problama este cu reformele structurale. Știu câți miniștri s-au sacrificat pe problema reformelor structurale din România.

– Eu votez pentru un nou acord cu FMI mai ales când mă uit cât de volatilă este situația din Cipru.

– Crește prețul la gaze cu 5% se duce cu 10% în prețul cartofului, cu 20% în prețul morcovului. Până și promotorii acestor teorii au obosit. Efectele sunt limitate. Când piețele gem de mărfuri, trebuie să-și vândă produsul. Nu credem în efectul puternic al majorării prețurilor la gaze.

– Ce vreți să le spunem? Să dea credite neperformante. Aici lucrăm pe ban. Le dăm bani, le reducem costurile. Ne-am asumat niște costuri pentru cei care au niște surplusuri de lichiditate. Ne-am asumat reduceri de venituri. Acestea nu sunt sfaturi, sunt fapte.

– Despre aprecierea leului: Există un anumit fundament care s-a îmbunătățit peste așteptările noastre, contul curent. În afară de balanța de plăți nu cred că avem așa o îmbunătățire a fundamentelor încât să justifice o apreciere de curs. Cred că am spus prea mult. Mă voi opri aici.

– Sperăm ca ponderea finanțărilor pe căi nebancare să crească. Nu văd nici bursa dezvoltându-se dacă nu-și va asuma și un rol de finanțare.

– Din întâlnirile cu ei, înțelesul pieței era că vom strânge și mai tare șurubul.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.