Isărescu: Leul a fost rezonabil, săracu’, 2-3-4 procente la câte trăsnăi s-au spus pe aici

Deprecierea leului din ultima perioada a fost „rezonabilă” dacă sunt avute în vedere tensiunile politice interne, dar scăderea depășește fundamentele economice, chiar dacă România are un deficit de cont curent destul de înalt, care trebuie finanțat, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, informează Mediafax.

„Leul a fost rezonabil. A fost săracu’, Cum n-a fost? Adică 2-3-4 procente la câte trăsnăi s-au spus pe aici (…) de la început a fost nerezonabilă (deprecierea – n.r.) datorită fundamentelor. Noi credem că fundamentele nu sunt deteriorate. Am avut o inflație mai mare 2-3 ani decât media europeană. Știți că unul dintre fundamente este chiar acesta, diferențialul de inflație. Probabil că o anumită depreciere era de așteptat, din punct de vedere al fundamentelor. Dar diferențialul de inflație între noi și restul lumii, între noi și Europa, a fost de câteva procente. Și în acest an s-a inversat aproape, deci ar fi trebuit să ajute leul”, a explicat Isărescu.

El recunoaște însă că România are o problemă legată de faptul că spre deosebire de Polonia, sau chiar de Ungaria, are un deficit de cont curent mare, care chiar dacă nu mai este 14% din PIB, pe undeva la 4-5% din PIB trebuie finanțat.

NEWS ALERT Noi atacuri cu drone în apropiere de Dunăre. Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit mesaj RO-Alert la 4 dimineața

07:41

FLASH NEWS Dezastru în Venezuela, după seismele de 7,5 și 7,2. Bilanțul urcă la 235 de morți, peste 4.300 de răniți și peste 250 de clădiri prăbușite

07:40

Oficialul BNR a explicat că în momentul în care nu este finanțat și nu există capacitatea instituțională și națională pentru a atrage fonduri comunitare pentru finanțare, așa cum s-a construit și programul cu FMI și proiecția de creștere economică, acolo rămâne un gol de finanțare, care devine fundamental.

„Dar noi credem că punând mai multe lucruri, – productivitatea și salariile, evoluția ratei inflației, situația rezervelor – nu există motive de depreciere masivă a leului. Deci, de la un anumit punct s-a excedat ceea ce, în aprecierea noastră, era o zonă mai mult sau mai puțin de echilibru bazată pe fundamentare și a început să devină. Cursul a început să fie influențat cu precădere de alți factori, factori externi, tensiunile interne, incertitudini și așa mai departe. Deci, de la punctul X necunoscut de dumneavoastră și nici de mine, până la punctul actual, v-am spus că este vorba 2-3 procente. acestea 2-3-4 procente sunt extrem de rezonabile față de maniera în care ne-am comportat”, a completat Isărescu.

El a arătat că decuplarea leului față de tendința regională a început în lunile aprilie-mai.

„Factorii au mai fost explicați. E vorba de legătura mai puternică pe care România o are și fizic și psihic cu zona Balcanilor și cu criza din Grecia. Ceea ce a determinat pe partea fizică ieșiri de capital, iar psihic o viziune mai nefavorabilă, mai pesimistă, legată și de România și de sistemul bancar din România și de evoluția cursului din partea piețelor internaționale”, a conchis șeful BNR.

Mugur Isărescu: BNR a făcut profit din plata primei tranșe la FMI

BNR a obținut profit din rambursarea primei tranșe, de peste 500 milioane DST, din împrumutul de la Fondul Monetar Internațional, și încă realizează câștiguri din orice eventuală vânzare de euro datorită mediei la care a cumpărat, a mai declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.

„Astăzi am făcut plata din cele peste 500 de milioane DST. Și pentru că există așa o preocupare că o să facem o pierdere de un miliard, nu știu cine a făcut calculul și cum. Solicit ca și din partea dumneavoastră să ne explicați cum calculați. Pot să vă spun că am făcut profit și din această rambursare și un profit bunicel, cam cât am făcut profit în jumătate de an. Avem în BNR un serviciu special care ține un echilibru al activelor, al rezervelor în diferite valute, face calcule probabilistice, gândește care e probabilitatea. Spre surpriza celor care au calculat o pierdere, atât pot să spun societății românești, că am făcut un profit substanțial. Nu de proporția pierderilor calculate de nu știu cine…”, a spus Isărescu.

El a amintit BNR a cumpărat peste 10 miliarde de euro în intervalul 3,1-3,5 lei/euro, pentru a contracara apreicerea cursului până la 2,5 lei/euro, așa cum prognozau unii analiști în 2007.

„Deci suntem în poziția să facem profit în continuare. Și-l facem (…) Având în vedere media, încă facem profit din fiecare euro pe care eventual îl vindem”, a precizat Isărescu.

El a reiterat că banca centrală nu este „institut de cercetări”, dar obiectivul primordial, ca instituție publică, nu este obținerea de profit, ci stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară.

„Acesta este obiectivul nostru primordial și încercăm să-l atingem fără să facem piedere. Dar dacă, cândva, în fața României este pusă în balanță stabilitatea prețurilor și stabilitatea finanicară și situația financiară a BNR, primordială este stabilitatea țării și nu profitul BNR”, a continuat Isărescu.

El a arătat însă că specialiștii din BNR „nu pot dormi” și nu pot să uite de costurile cu care banca centrală asigură stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară.

„Avem un departament special de operațiuni și operațiunile nu sunt făcute ca să facem pierdere. Acolo este chiar banking. Avem o direcție de contabilitate, de evaluare. Vrem să nu ajungem niciodată să cerem unui buget, și așa încărcat, recapitalizarea băncii”, a adăugat Isărescu.

România a plătit Fondului Monetar Internațional (FMI) prima rată, în valoare de peste 670 milioane euro, aferentă acordului stand-by încheiat în 2009.

Potrivit calendarului de plăți de pe site-ul FMI, prima tranșă de rambursare, de 546,25 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST), a avut luni scadența. Suma reprezintă 672 milioane euro la cel mai recent curs afișat pe site-ul Fondului, de 1,231 euro pentru 1 DST. Cursul prezentat de FMI nu este însă folosit în tranzacții, se precizează pe site.

România a obținut în prima parte a anului 2009 un program de finanțare externă de 19,95 miliarde euro de la FMI, UE, BM și alte instituții financiare internaționale. Componenta FMI din acest program a reprezentat un acord stand-by pe doi ani, de 12,95 miliarde euro, finalizat în 2011. Guvernul a continuat relația cu Fondul printr-un acord de tip preventiv, de 5 miliarde euro, care va expira în 2013, și ar putea încheia încă un acord, tot pe doi ani.

În 2012 România are de plată către FMI, în contul acordului stand-by, aproximativ 1,3 miliarde DST, echivalentul a 1,6 miliarde euro, reiese din calendarul de plăți. A doua tranșă din împrumut, egală în valoare cu cea de luni, ar urma să fie achitată pe 6 noiembrie, iar pentru 21 decembrie este programată o plată de 214,75 milioane DST, adică 264 milioane euro.

Anul viitor, România are programate plăți către FMI în valoare totală de 4,293 miliarde DST, echivalentul a aproximativ 5,2 miliarde euro la cursul actual. În 2014, suma scadentă va fi de 3,949 miliarde DST – 4,8 miliarde euro, iar în 2015 de 1,242 miliarde DST, adică 1,5 miliarde euro. La începutul anului 2016 va avea loc ultima plată în contul împrumutului contractat în 2009, în valoare de 96,12 milioane DST, reprezentând aproximativ 118 milioane euro.