Isărescu: Nu cred că Negrițoiu a fost schimbat pentru Iran, să nu fim mai catolici decât Papa

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost întrebat dacă știa de implicarea sucursalei ING Bank din România, în perioada în care Mișu Negrițoiu era director general al băncii, în tranzacțiile ilegale cu Iranul pentru care mai mulți angajați ai băncii au fost sancționați și banca a semnat o înțelegere cu autoritățile americane și a plătit o amendă de peste 600 milioane de dolari.

„Bineînțeles că sunt informat. O asemenea informație este în special la Direcția de Supraveghere și apoi spre Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Se întâmplă și la case mult mai mari. Nu fac un salt și nu întorc spatele la o asemenea problemă, este într-adevăr o problemă, dar să o punem în dimensiunea ei, cam asta vreau să zic (…) Să nu fim mai catolici decât Papa”, a răspuns Isărescu.

CONTROVERSĂRețeaua „Matrioșka”, legată de Kremlin, nou val de dezinformare. De la „independența Cataloniei” și „ieșirea Spaniei din UE” la o nouă „împărțire” a Germaniei între Est și Vest

09:00

APĂRARETinerii de până la 35 de ani se pot înscrie voluntar în Armată. Ce indemnizație vor primi lunar și cât durează pregătirea militară

09:00

Premierul Victor Ponta a anunțat miercuri că fostul director general al ING Bank România Mișu Negrițoiu este propus pentru funcția de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

ING Group a acceptat, la mijlocul anului 2012, plata a 619 milioane dolari pentru închiderea unei investigații în SUA privind falsificarea înregistrărilor financiare pentru ocolirea sancțiunilor aplicate unor state precum Cuba și Iran.

Autoritățile din SUA au anunțat atunci că operațiunile cu Iranul s-au operat prin sucursala din România.
„Nu, asta nu știam, și nici nu cred că s-a schimbat … S-a terminat un mandat și a a fost promovat spre o funcție mai nobilă (…) Dacă judecăm așa, dacă suntem atât de severi cu noi înșine, avem foarte multe riscuri reputaționale”, a spus Isărescu, la insistențele presei dacă schimbarea din funcție a lui Negrițoiu ar fi avut legătură cu această situație, în condițiile în care în aceeași perioadă și alți angajați au fost sancționați și mai mulți salariați concediați.

Mișu Negrițoiu a fost director general al ING România până în vara lui 2012, iar ulterior a ocupat poziția de președinte non-exectiv.
Guvernatorul BNR a arătat că cel mai mare risc reputațional îl reprezintă faptul că nu există specialiști care să preia poziția de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară și să reprezinte cu succes România la Comitetul Eruopean de Risc Sistemic, un important proiect european de supraveghere consolidată a piețelor financiare.

„Participarea la nivel european care este din ce în ce mai intensă, acolo este un CERS, unde inițial s-a pornit cu 80 de supraveghetori din 26 de țări, pentru că nu numai în România, ci și în alte țări erau patru, în Franța au fost chiar cinci organe de supraveghere, acest CERS european la început a mers greu, cu 80 de inși la o masă vă dați seama cum este, s-a consolidat și acolo. Acesta este un proiect european. Ca persoană care am participat și înainte de înființare, la înființare și ulterior, vă spun că nu oricine se poate duce acolo, că te duci degeaba. Nu e vorba numai de limbaj, este vorba de un limbaj extrem de greoi, înalt profesionalism și așa mai departe. O fi ce spuneți dumneavoastră, un risc reputațional, dar noi avem un risc reputațional major, că nu prea avem de unde alege. Dacă dumneavoastră ne găsiți, chiar vă sugerez să o faceți”, a continuat Isărescu.

Oficialul BNR a mai arătat că recunoașterea de către grupul ING a operațiunilor cu Iran și Cuba a însemnat, implicit, și recunoașterea că nici organul de supraveghere nu și-a făcut în totalitate datoria.

„O să-l mai întrebăm pe Nicu Cinteză (Nicolae Cinteză – directorul general al Direcției Supraveghere din BNR), că el știa ceva mai mult. Nu, nu cunosc mai mult. Știu că a fost și s-au plătit amenzile, cam asta este (…) Fără să vă dau nume, pentru că, într-adevăr, toate băncile sunt atente aici, în ultimii trei sau patru ani, au cerut audiențe la guvernatorul BNR cel puțin vreo cinci președinți de bănci, toți plângându-se că Direcția noastră de supraveghere a devenit foarte riguroasă și acuzând exact de-a-ndoaselea decât spuneți dumneavostră. Domne, tot raportăm, că acolo există și cuvântul suspiciune. Dacă o tranzacție ți se pare suspicioasă. Când introduci cuvântul suspiciune este și un element subiectiv. Vine reglementatorul și spune: domne, asta e cam suspicioasă. Nu mi s-a părut domne suspicioasă. Și începe o discuție din aceasta… fără sfârșit. Deci, intrăm într-un domeniu în care noi nu am avut foarte multă experiență”, a adăugat Isărescu.

El a arătat că Mișu Negrițoiu are experiența necesară și mai ales are capacitate organizatorică, pentru că la ASF trebuie cineva care să știe să facă „guvernance”, să ia o instituție să o reclădească, să-i recâștige credibilitatea.

„Aici, într-adevăr, poate să apară un risc reputațional. Vedeți, eu nu cred că sunt o persoană nepătată. Am înțeles de la dumneavoastră, din presă, că și eu am petele mele, că l-aș fi promovat pe Mișu Negrițoiu ca să scap de criticile lui. Parcă asta am citit. Să nu se mai ia de Banca Națională. Vedeți ce reputație, să spunem, cu semnul întrebării, am și eu? Nu cred că ce spuneți dumneavoastră este o problemă pentru dânsul și pentru noi”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR a ținut să precizeze că s-a implicat în numirea noului șef de la ASF pentru că el reprezintă România la CERS și este interesat de calitatea colegilor cu care va merge la reuniunile comitetului.

„Vă spun ca persoană care… pentru că am tot vorbit cu ei, cu X cu Y, cu așa, într-o preocupare nu că să mă bag în treaba altora, ci ca o preocupare asupra acestui proiect european, unde banca centrală are rolul principal. Deci, în majoritatea cazurilor din Europa, să nu spun în exclusivitate, pentru că sunt și alte modele, în care toți supraveghetorii sunt uniți în afara băncii centrale, modelul nordic. Dar în acest model banca centrală are un rol esențial. Reprezint România la acest CERS, deci nu m-am băgat ca musca în zer, ci pentru că am o responsabilitate, merg acolo și, dacă merg acolo, trebuie să știu cu cine merg, cu ce colegi merg. Așa că m-am interesat. Unii consideră că e un domeniu greu, alții că n-au încă specializarea necesară, deci asta am vrut să vă spun. Nu că Mișu Negrițoiu este singurul (…) Poate-mi dați vreo idee, nu să-l schimbăm pe Mișu, noi îi dorim lui Mișu Negrițoiu mult succes în continuare, însă să nu fim mai catolici decât Papa, asta am vrut să vă spun. Am să mă interesez de ce spuneți dumneavoastră la domnul Cinteză”, a conchis Isărescu.

Curtea de Apel București a decis la începutul lunii martie arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului președinte ASF Dan Radu Rușanu.

Rușanu, a fost reținut, pe 25 februarie, în dosarul „Carpatica”, după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală în cazul său, pentru favorizare a infractorului și influențare a declarațiilor.
În săptămâna anterioară reținerii, procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Dan Radu Rușanu, în acest dosar, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit și a avizat proiectul OUG privind ASF și ar fi acceptat „protejarea frauduloasă” a intereselor SC Carpatica.

În dosarul „Carpatica”, omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, și Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzați că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reușit să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de ASF față de societatea de asigurări.

BNR a suspendat dreptul de vot la Banca Comercială Carpatica pentru Ilie Carabulea împreună cu un grup de acționari cu care acționează concertat.