Isărescu: Pentru trecerea la euro trebuie să fim pregătiți, inclusiv emoțional, nu e ca denominarea

„Am văzut un sondaj la începutul anului 2005, înainte de trecerea la leul greu, ce părere au românii despre denominare. Două treimi spuneau că este o măsură bună, iar o treime manifesta frică, o plonjare în necunoscut. Această frică, rezervă, mai ales a celor care fuseseră martori ai unor schimbări cu caracter confiscativ – la noi n-a existat niciun proces de rotunjire, ci de tăiere de zerouri – această frică, care este irațională, toate aceste anxietăți au însemnat un risc. E o lecție pe care trebuie s-o învățăm, să luăm în calcul reacția oamenilor”, a declarat marți guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la un seminar organizat împreună cu Ziarul Fianciar pentru aniversarea a 10 ani de la denominare.

El a afirmat că succesul unui astfel de proces depinde esențial de o pregătire temeinică, referindu-se inclusiv la adoptarea euro, astfel că la momentul deciziei „trebuie să fim siguri că suntem foarte bine pregătiți, inclusiv emoțional”.

FLASH NEWS Schimb dur de replici între Tudor Chirilă și ministrul Culturii despre pontajul actorilor: „Fudulia nu implică introspecţie sau auto analiză”

00:17

FLASH NEWS Coincidențe în serie. Doi procurori care candidează la șefia marilor parchete ar fi din aceeași localitate cu Mirabela Grădinaru

23:38

„Se demonstrează că un proces relativ mai simplu decât trecerea la euro, cel de denominare, care era de normalizare, de simplificare, poate crea probleme, iar populația are involuntar emoții. În consecință, pledez din nou că discuțiile legate de trecerea la euro trebuie să se mențină la o anumită complexitate, avem un deficit în complexitate, cum spune un contemporan. Lucrurile trebuie explicate pe diverse canale, dar trecerea la euro este un proces mult mai complicat”, a punctat Isărescu.

El a atras atenția că cea mai mare eroare ar fi ca populația să creadă că trecerea la euro înseamnă doar o schimbare de monedă, de trecere de la bancnote de polimer înapoi la unele de hârtie, și că doar se schimbă la un anumit curs, „c-o fi de 4,1, 4,2 sau 4,5 lei pe euro”.

Guvernatorul a amintit că unul dintre motivele denominării a reprezentat pregătirea monedei pentru trecerea la euro, la momentul când România va fi pregătită pentru acest pas.

„Înainte, 40.000 de lei pentru un euro transmitea în gândul nostru că trecerea la euro nu se va putea face niciodată, dar 4 lei, 5 lei sună altfel acum”, mai spune șeful băncii centrale.

Isărescu a amintit că alți factori care au stat la baza deciziei de a tăia patru zerouri au fost marcarea clară a încheierii unui ciclu inflaționist lung, dar și a faptului că prețurile din România sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, cum procedaseră deja Croația și Ungaria.

„La unele produse sunt în continuare prețurile mai scăzute la noi, la cursul de schimb. Comparația cu prețurile din alte stat se face foarte simplu. Până la urmă, integrarea în Europa înseamnă să te obișnuiești cu un anumit sistem de valori, iar prețurile reprezintă materializarea lor. În plus, indicatorii economici – PIB, PIB/cap de locuitor, consumul, producțiile în lei noi s-au comparat mult mai ușor cu ce se întâmpla în Europa”, a menționat guvernatorul.

De asemenea, Isărescu apreciază că banca centrală a trecut mai ușor peste criza economică cu leul greu decât dacă nu ar fi avut loc denominarea.

„Acum un deceniu spuneam că nu este deloc ușor să fii guvernator într-o țară unde moneda are multe zerouri. Trebuie să mărturisesc acum, după zece ani, conducerea BNR a trecut mult mai ușor de criza din 2008 cu leul greu decât ar fi trecut cu leul cu multe zerouri”, a adăugat șeful BNR.

El a menționat că în prezent, dincolo de „necazurile” aduse de criză, inflația a scăzut și s-a consolidat la niveluri reduse, iar leul a dobândit valori normale, comparabile cu monedele din statele europene.

De asemenea, economisirile sunt predominante în lei în prezent, cu dobânzi mai bune decât la dolari, iar în ultima perioadă și împrumuturile în lei tind să devină predominante, pentru cei care își câștigă veniturile în moneda națională.

„În urmă cu zece ani i-am urat leului greu să aibă parte de sănătate. Atunci nu i-am spus să aibă viață scurtă, am găsit o formulare așa de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă și viață mai lungă, este moneda noastră”, și-a încheiat guvernatorul discursul.