Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi o întâlnire cu vicepremierii pe tema bugetului de stat. Bugetul pe 2026 este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, astfel încât România să înceapă noul an cu un buget aprobat de Parlament. Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului de anul acesta, Guvernul Bolojan a luat în calcul și creșterile de taxe, un factor extrem de important pentru influențarea veniturilor.
Anul 2025 s-a încheiat fără buget aprobat pentru noul an și cu reforme amânate din cauza discuțiilor aprinse în coaliție. Pentru că totul trebuia pus la punct de urgență, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cei 5 viceprim-miniștri la Palatul Victoria pentru a discuta principalele priorități guvernamentale. Proiectul bugetului de stat este marea prioritate la început de an, mai ales că Guvernul nu a reușit să respecte Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național trebuia aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie. Așadar, România a trecut în noul an fără un buget, dar cu noi majorări de taxe și impozite locale care au stârnit reacții negative în rândul românilor.
Pe lângă discuțiile legate de bugetul României, Bolojan și cei 5 viceprim-miniștrii au vorbit despre ce se întâmplă cu reforma administrației și cu reforma companiilor de stat. Guvernul urmează să decidă în următoarele săptămâni ce se va întâmpla cu cele mai problematice firme, câte vor fi dizolvate, comasate sau restructurate. Dacă vor fi. Situația nu e roz la alte companii mari, cum sunt Metrorex, Tarom sau CFR, unde pierderile au fost foarte mari în ultimii ani.
Bugetul pe 2026 ar urma să fie construit pe linia nominală a PIB-ului, care e semnificativ mai mare decât anul trecut. În prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, PIB-ul României ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. Astfel, diferența dintre PIB-ul din 2025 de 1.909 mld. lei și cel de 2.045 mld. lei ar urma să fie de 7%, la care se mai adaugă aproximativ 3% marjă de eroare, ceea ce ar duce la o posibilă majorare totală de 10% a veniturilor bugetare în 2026, față de 2025.
Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice, inflație, creșterea economică, salariul mediu net, cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2Fcoordonate-buget-2026.jpeg)
Din cifrele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză reiese că PIB-ul României ar urma să crească până la 2.045 miliarde de lei, iar creșterea economică reală va fi de numai 1%. Inflația, principala provocare a economiei românești, ar urma să scadă până la 6,5%, în timp ce cursul mediu de schimb va fi de 5,11 lei/euro. Rata șomajului înregistrată la finalul lui 2026 ar urma să rămână neschimbată față de 2025, la nivelul de 3,4%, în timp ce numărul de salariați ar urma să scadă de la 5.468 milioane, la 5.466 milioane. Salariul mediu net lunar ar urma să crească de la 5.263 lei în 2025, la 5.555 lei.
De asemenea, Executivul a venit cu explicații după ce contribuabilii, dar și o parte din autorităție locale, și-au exprimat nemulțumirea odată cu creșterea taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se așteaptă la venituri mai mari cu 30% decât anul trecut după majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport. Suma colectată în plus la bugetul de stat ar urma să fie, potrivit estimărilor, de 3,7 mld. lei.
„Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, a transmis Guvernul Bolojan.
RECOMANDAREA AUTORULUI: