Liviu Dragnea, în scrisoarea către BNR: „Ați indus o stare de neîncredere în Guvern”. Replica Băncii Naționale

„Politica monetară, atribuția exclusivă a BNR, reprezintă o componentă esențială a mix-ului de politici macroeconomice promovat pentru asigurarea unei dezvoltări economice accelerate, dar sustenabile și de durată. În acest sens, consider că politica monetară trebuie să se armonizeze cu politicile gvernamentale. Din acest punct de vedere îmi exprim îngrijorarea față de măsurile întreprinse la început de an de cătere BNR și care, în opinia mea, nu reprezintă cea mai potrivită cale de coordonare a politicilor macroeconomice”, arăta Liviu Dragnea la începutul scrisorii sale către Consiliul de Administrație al BNR.

El mai apreciază că o politică monetară adecvată trebuie configurată în raport cu politica fiscal-bugetară și, în general, cu politicile guvernamentale stabilite prin programul de guvernare, fără a se pune semnul întrebării asupra capacității Guvernului de a implementa măsurile asumate sau de a îndeplini prevederile legilor bugetare.

CONTROVERSĂCum a reacționat fostul premier Ilie Bolojan, după ce Gândul a scris despre ultimul tun al Cancelariei conduse de Mihai Jurca

00:02

NEWS ALERTTrei oameni au fost găsiți morți în locuința tânărului care a deschis focul în Cracovia, a anunțat premierul polonez Donald Tusk. „Cel mai probabil, sunt membrii familiei sale”

23:21

„O politică monetară bazată pe neîncredere și pe maximizarea unor riscuri potențiale nu este în opinia mea o politică favorabilă creșterii economice sustenabile și poate duce în final la rezultate contrare celor așteptate. Aceste rezerve pe care le am cu privire la fundamentarea și pertinența măsurilor întreprinse în ianuarie și februarie sunt determinate de comunicările dvs. publice, inclusiv de minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 7 februarie 2018. Se menționează în documentul citat faptul că membrii CA au remarcat <>. În aprecierea mea, într-o instituție publică asemenea remarci nu își au locul la mai puțin de o lună de aplicare a politicii bugetare configurate prin Legea bugetului de stat nr. 3/2018″, a adăugat președintele Camerei Deputaților.

Potrivit lui Dragnea, membrii Consiliului de Administrație al BNR au indus la nivelul mediului economic „o stare de neîncredere în Guvern”, iar o măsură de politică monetară, respectiv majorarea ratei dobânzii bazată pe suspiciuni cu privire la activitatea guvernului „nu reprezintă o politică monetară corectă”.

Liviu Dragnea a criticat și opinia Consiliului de Administrație BNR cu privire la „trenarea redresării absorbției fondurilor europene”, pe care o consideră ca fiind o afirmație eronată și în totală discordanță cu realizările din 2017 și cu angajamentele Guvernului pentru anul în curs.

„În mod eronat se consideră că puseul inflaționist apare din cauza politicilor fiscale și de venituri. (…) După cum sunt convins că știți, principalele cauze care au determinat inflația nu țin de acțiunea guvernamentală. (…) În calitate de președinte al Camerei Deputaților mă adresez dvs. pentr a vă solicita o motivație tehnică și foarte argumentată cu privire la majorarea repetată, încă de la începutul anului a ratei dobânzii de politică monetară”, mai arată președintele Camerei Deputaților în scrisoarea sa.

La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, i-a răspuns președintelui Camerei Deputaților tot prin intermediul unei scrisori.

„Membrii Consiliului de Administrație al BNR au analizat scrisoarea dumneavostră privind evoluția principalilor indicatori macroeconomici și a componentelor mix-ului de politici economice. Răspundem invitației dumneavoastră la un dialog construcitv între Parlament, Guvern, BNR, în baza Legii 313/2004 și a prevederilor privind băncile centrale din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, cu scopul de a realiza o imbinare mai bună între politicile guvernamentale și politica monetară a BNR”, se arată în scrisoarea trimisă de Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR susține, potrivit scrisorii sale, că în scopul revenirii inflației la un nivel prognozat de 3,5% în decembrie 2018, respectiv la limita superioară a intervalului țintit, s-a impus o întărire graduală a politicii monetare, începând cu semestrul II 2017, la început prin îngustarea coridorului de dobânzi din jurul ratei de politică monetară.

„Întărirea a fost impusă de altfel și de condțiile pieței. În final, majorarea ratei de politică monetară a fost determinată atât de accelerarea inflației, cât și de faptul că efecle politicii monetare apar cu o anumită întârziere. (…) O eventuală lipsă de reacție din partea BNR, atât în primele două luni ale anului, cât și în perspectivă, ar amplifica riscul ancorării aștepătrilor inflaționiste la un nivel crescut, deoarece agenții economici, inclusiv instituțiile internaționale, ar fi interpretat lipsa de reacție a BNR ca pe o acceptare tacită, pe termen mediu și lung, a respecivului nivel de inflație. De asemenea, s-ar fi mărit riscul deprecierii suplimentare a leului”, se mai arată în scrisoare