PNRR AGRICULTURĂ: În loc de 6,5 miliarde euro pentru irigații, Ministerul Agriculturii a rămas cu 230 milioane euro pentru desecări și licee agricole. De la cel mai verde, la nimic

Din cele peste opt miliarde euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât era estimat bugetul pentru Agricultură, din care 6,5 miliarde euro ar fi urmat să meargă la irigații, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a mai rămas cu 230 milioane de euro pentru desecări și programul privind liceele agricole şi învăţământul dual.

Deși toată lumea își punea mari speranțe în PNRR, rezultatele se dovedesc mai proaste chiar și decât cele mai negre așteptări: niciun ban pentru gestionarea apei, în condițiile în care seceta începe să devină o problemă arzătoare pentru România, iar specialiștii avertizează că aceste fenomene vor fi prezente tot mai des.

Proiectul privind strategia de gestionare a apei nu a fost acceptat la finanţare  pentru că „nu era suficient de verde”. Dacă cei de la Comisia Europeană nu au dorit „să finanţeze partea de irigaţii, ci doar partea de desecare-drenaj, cu siguranţă vom găsi resurse să facem ceea ce ne-am propus”, a promis Adrian Oros.

Ministrul  spune, însă, că proiectul va fi finanţat, în următorii ani, însă, din alte surse financiare.

Cu siguranţă în următorii ani, proiectul va fi finanţat din alte surse, pentru că este necesar, este vital şi dacă în PNRR Comisia a decis că nu poate finanţa, cu siguranţă de la bugetul de stat va trebui să alocăm bani, sume serioase, în aşa fel încât într-un ritm mai alert decât s-a făcut până acum să avem o strategie de gestionare a apei cât mai inteligentă şi cât mai utilă nouă” – Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Dacă inițial, semnalele erau pozitive, pe parcurs lucrurile s-au schimbat radical. Oros a prezentat un document realizat de European Insitute of Public Administration, care arăta mai multe drafturi ale PNRR-urilor satelor membre depuse în noiembrie 2020, când a ajuns primul draft la Comisia Europeană, iar România era trecută cu cel mai verde program de rezilienţă – 64,8%, în timp ce Slovenia avea 42%, Germania – 40%, Grecia – 38%, Cehia – 38% iar Bulgaria – 37%.

Oros spune că draftul proiectului privind strategia de gestionare a apei, trimis CE în noiembrie anul trecut, avea soluţii tehnologice noi, digitalizate, folosea materiale prietenoase cu mediul şi se putea produce energie verde şi ieftină.

„Ce am vrut să facem, pornind de la imaginea acelor canale? Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus că ne-am prezentat cu soluţii învechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram să facem cu acele canale care existau? Soluţii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar soluţie mai verde decât ceea ce am prezentat noi nu cred că era”, a explicat ministrul Agriculturii.

El a afirmat că se putea produce deasupra acestor canale prin montarea unor panouri fotovoltaice foarte multă energie verde şi foarte multă energie ieftină, dar care să permită să fie împinsă apa, acolo unde  sistemul este vechi. „Era şi verde, era şi digital, şi producea şi energie pe suprafaţă mare”, a precizat ministrul.

Suprafaţă totală aflată deasupra acestor canale este de aproximativ 96 de milioane de metri pătraţi (mp) şi chiar dacă nu era toată utilizată integral tot se putea produce suficientă „energie verde şi ieftină”, fără ca alte terenuri agricole să fie scoase din circuit cu acelaşi scop.

Din cele 15 măsuri propuse de MADR în cadrul programului, ministerul a primit doar 230 de milioane de euro pentru realizarea sistemului de desecare, programul realizat împreună cu Ministerul Învăţământului privind liceele agricole şi învăţământul dual, în aşa fel încât fiecare liceu agricol să aibă minimum 5 ferme partenere şi platformele de colectare dejecţii proiectate împreună cu cei de la Ministerul Mediului.