Satul din România unde se vorbește o limbă secretă, veche de 100 de ani. Când preferă localnicii să folosească gumuțeasca

Într-un sat din Munții Apuseni, localnicii păstrează tradiția unei limbi vechi de 100 de ani. Vloggerii Andreia și Ionuț, cunoscuți prin proiectul „HaiHui în 2”, au vorbit cu sătenii care folosesc limba gumuțească în timpul unei vizite la Mărgău.

Creatorii de conținut au ajuns în satul Mărgău, din inima Munților Apuseni. Aici, localnicii vorbesc o limbă secretă. Potrivit unei bătrâne, limba gumuțească se vorbește doar „la nevoie”. De exemplu, „abrion” înseamnă lapte, la femeie îi zice „hazaică” și „doponește-te” este sinonim cu… „du-te de aici”.

O parte din expresiile uzuale din „gumuțeasca” sunt folosite și azi

• Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca?/ înțelegi?
• Tălăuz = sticlă
• Munuc, s-asface deapsă! (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun!
• Munuc, s-asface spurav! = „Fii atent că e om rău!”
• Munuc, s-asface deapsă! = „E un om bun!”
• Munuc, atină gădineală! = „Să ceri mâncare!”
• Ţuică = găină
• Hoţ de lucruri = găinar
• A mânca = Gădină
• Gură = Gădinătoare
• Preot = codău
• Bani = piţule, goloji
• Om, bărbat = milău
• Femeie = milăiţă
• Ţigară = sfârlă
• Băutură = hurtez
• Prezenţa unei persoane = asface
• A dosi = diamante
• Porc = gomon
• Cal = ţolan
• Căruţă = toigă
• Poliţist = tistulaș

VIDEO Miruță spune că nu a apucat să vorbească cu Bolojan despre întâlnirea cu șefa CCR. „Contează care a fost subiectul acestor discuții”

22:33

DEZVĂLUIRI Cum se comportă Nicușor Dan în vizitele la rudele din Făgăraș. Verișoara președintelui rupe tăcerea: „Funcția nu l-a schimbat deloc”

22:06

Mărgău, cunoscut pentru „Gumuțeasca” și „Măsurișul oilor”

Mărgău este o comună din județul Cluj, formată din satele Bociu, Buteni, Ciuleni, Mărgău, Răchițele și Scrind-Frăsinet.

Comuna Mărgău este situată într-o zonă montană, dominată de proximitatea Munților Vlădeasa.

Locul este cunoscut pentru „limba gumuțească”, jargon geamgiilor din sat care, la un moment dat, formau o breaslă care vindea și instala geamuri în toată România.

Vocabularul fantezist al „gumuțeascăi” nu are nicio legătură cu limba română, astfel încât geamgii mărgăuani nu erau înțeleși de alte persoane.

Un obicei în zonă este „măsurișul oilor”, un festival în Valea Firii, satul Răchițel, la care participă toată comuna și chiar din cele învecinate.

În Mărgău există două lăcașuri de cult: Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica Baptistă „BETEL”. Obiectivele turistice și ariile protejate din zonă sunt Peștera Mare de pe Valea Firei (2 ha), Peștera din Piatra Ponorului (2 ha) și Peștera Vârfurașu (monumente naturale speologice), Pietrele Albe (zonă peisagistică protejată), Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele (zone peisagistice protejate), Munții Apuseni – Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.

În Mărgău s-au născut personalități precum Emil Boc (1966), fost premier al României, actual primar al Clujului (născut în Răchițele), dar și Teodor Șușman (1894-1951), luptător anticomunist, Iosif Capotă (1912-1958), luptător anticomunist și Dumitru Mustață (1929-1977), scrimer.

Sursa foto: Capturi YouTube/HaiHui în doi