Mii de medicamente, retrase de pe piața românească de către producători. Care este motivul

În joc este o piață de 1,5 miliarde de euro pe an, su­ma pe care o cheltuie statul român pentru decon­ta­rea parțială sau totală a medicamentelor.

Guvernul credea că este rezonabil ca în România prețul medicamentelor să fie cel mai mic din 12 țări din Europa, conform cu salariul și PIB per capita, dar marii producători nu mai aduc sau aduc mai puține medicamente pentru că nu le convine prețul. Unii, precum GSK din Marea Britanie, nu mai aduc nici vaccinuri pentru copii pentru că nu le convine prețul.

Mecanismul prin care se stabilește prețul medi­ca­mentelor în România reprezintă un factor principal în existența crizei de medicamente de pe piața locală, a spus ieri la ZF Live Robert Popescu, director general al companiei de distribuție de medicamente AD Pharma.

EXTERNE „Nu sunt bancă”: O nouă carte arată tensiunile dintre Regele Charles al III-lea și prințul Harry, pe tema banilor

08:27

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Nu înțeleg de ce europenii îi atacă pe americani, dar în același timp vorbesc de importanța SUA în pacea din Ucraina”

08:00

„Lipsa multor medicamente de pe piața din România este o realitate de necontestat. Este adevă­rat că și exportul paralel reprezintă un factor care influențează lipsa anumitor medicamente din piață, dar problema este mult mai adâncă.

„Ea are la bază mecanismul prin care se stabilește prețul medicamentului. Noi vrem ca pentru fiecare produs din piață să avem cel mai mic preț. Ne uităm la 12 țări din Europa care au cele mai ieftine produse și alegem cel mai mic preț”, spune Robert Popescu.

În opinia acestuia, fiind vorba despre o piață în care statul este principalul plătitor pentru toți jucătorii, acest lucru nu este ceva anormal. „În toate țările europene prețul de comercializare a medicamentelor este reglementat de către stat.”

În Europa, cele mai multe țări decid în legătură cu prețul medicamentului după o analiză în funcție de veniturile pe care le au de la sistemele de asigurări, numărul de pacienți, dar și pe baza unui trend istoric al prețului medicamentului.

„La noi lucrurile sunt mai simple. Ne uităm la ceea ce fac cei din Europa, mai precis la cele 12 țări care sunt considerate referință pentru noi, și, prin lege, începând din 2009, prețul fiecărui medicament în parte ar trebui să aibă cel mai scăzut preț din grupul analizat. Este o decizie a Ministerului Sănătății (MS). Este la latitudinea exclusivă a autorită­ților nostre cu ce prețuri vrem să comercializăm medicamentele.”

Pentru fiecare medicament din piață, dar și pentru toate medicamentele care există în România, în fiecare an producătorii trebuie să întocmească un dosar de preț care trebuie să cuprindă în esență prețurile din cele 12 țări.

„În momentul în care un producător consideră că prețul pe care îl are aprobat este prea scăzut și, din diverse motive, acel preț nu se justifică economic pentru ei atunci, producătorul respectiv va notifica Agenția  Națională a Medica­mentului (ANM) că a decis să retragă medicamentul de pe piața locală.”

Decizia referitoare la cel mai mic preț trebuia să se aplice din 2009, dar a fost întârziată până la 1 iulie 2015.

„Nu putem să afirmăm că ne aflăm într-o situație de criză de medicamente mai gravă decât eram acum 3-6 luni. Problema este de când există această criză și cât de mult riscă să se adâncească. Măsura de reducere a prețului cu 35% la medicamentele care ies de sub protecția patentului nu s-a întâmplat încă. Dacă acum spunem că avem o criză a medicamentelor din cauza reducerii de 35%, este o aberație, dar putem avea potențial pentru o criză acută din cauza acestei reduceri atunci când va intra în vigoare”, precizează Robert Popescu.

Citește în continuare pe zf.