O familie de români plătește către stat taxe de 3 milioane de lei, cât pentru modernizarea a 4 kilometri de drum județean. Unde se duc ce mai mulți bani

KPMG România a publicat „Povestea familiei”, o analiză a costurilor fiscale ale unei familii formată din doi adulți și un copil, din România, care locuiește într-un oraș nici mic, nici mare.

În scenariul KPMG cei doi primesc salarii medii, au cheltuieli rezonabile, închiriază sau cumpără apartamente folosind Prima Casă, au un copil, merg anual în două concedii în afara orașului, de obicei unul la mare și unul la munte, ies lunar la restaurantul lor preferat și o piesă de teatru sau un film, își renovează casa și ies la pensie.

Familia noastră are, de-a lungul vieții, numeroase activități ce determină plata către stat a unor sume de bani. În exemplul analizat, totalul taxelor și impozitelor plătite către stat este de aproximativ 3 milioane de lei.

INCIDENT Casă lovită de fulger, în Galați. Incendiul izbucnit a mistuit vila de 140 de metri pătrați

11:04

DEZVĂLUIRI Israel a creat o unitate de elită pentru a-i vâna pe teroriștii implicați în atacurile din 7 octombrie

10:54

Cea mai mare parte din această sumă o reprezintă taxele reținute din salariul brut, respectiv 2,5 milioane de lei. Din acest total, aproximativ 600.000 lei reprezintă CASS, numai această sumă fiind suficientă pentru a finanța 4 nopți de spitalizare pentru 307 de persoane într-un spital privat sau achiziția a 3 ambulanțe. TVA plătită pe parcursul întregii vieți este de aproximativ 400.000 lei, sumă suficientă pentru achiziția unei autospeciale de pompieri sau dotarea a 6 școli cu calculatoare și licențe software. Deloc de neglijat este suma aferentă accizelor pentru consumul de alcool, tutun și combustibil, respectiv aproximativ 67.000 lei.

Folosirea mașinii are un cost fiscal total de aproximativ 64.000 lei, sumă calculată luând în calcul un consum mediu anual de 480 litri benzină și 8.000 Km parcurși. Din această sumă accizele pentru combustibil reprezintă aproximativ 27.000 lei. TVA aferentă achiziției mașinii în leasing și pentru consumul de combustibil reprezintă aproximativ 28.000 lei, la care se adaugă rovinieta și impozitul pe mijloacele de transport.

René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal, KPMG în România, explică: „Având în vedere presiunea în creștere asupra bugetului de stat și deficitului comercial, eficiența cheltuielilor publice ar trebui să fie o prioritate. O evoluție pozitivă în această privință nu ar oferi doar un echilibru fiscal, ci ar promova stabilitatea structurală și ar îmbunătăți perspectivele pe termen lung ale proiectelor în domenii esențiale, precum educația, sănătatea sau infrastructura. Deși consensul în politica fiscală a fost o provocare în ultimii ani, sperăm că o schimbare a abordării ar prioritiza alocările bugetare, optimizând cheltuielile pentru a oferi cetățenilor acces la servicii extinse și de calitate. Rapoartele Organizației Națiunilor Unite și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică relevă o conexiune directă între administrarea optimă a taxelor colectate și fericirea și bunăstarea cetățenilor, așadar factorul transformațional nu este cât se colectează, ci mai degrabă cum folosești bugetul în interesul celor pe care îi reprezinți.”

Din taxele plătite de-a lungul vieții de către familia analizată, statul ar fi putut investi suma totală în una din următoarele categorii: reabilitarea a trei secții de pediatrie în spitale de stat; 4 nopți de spitalizare într-un spital privat pentru 1,525 oameni; construirea unui compartiment de urgențe într-un spital de stat; modernizarea a 4 km de drum județean; furnizarea a 13 ambulanțe pentru autostradă; cumpărarea a 5 autobuze urbane noi; achiziția de 6 autospeciale pompieri; modernizarea a 5 școli din comune; dotarea a 46 de școli cu calculatoare (inclusiv licențe software); reabilitarea a 2 baze sportive (săli de sport și terenuri de sport); proiectarea și execuția a două săli de sport într-o școală de stat; salariul a 4 profesori din învățământul pre-universitar pentru 10 ani.

„Având disponibile aceste informații, apar o serie de noi întrebări: Dacă fiecare dintre noi ar putea alege cum este direcționată suma taxelor și impozitelor plătite către stat, ce proiecte publice ar beneficia de o alocare mai mare? Cum ar fi influențate comunitățile noastre? Ar fi mai eficientă o asemenea direcționare? Cum ar putea funcționa un astfel de sistem de direcționare a taxelor și impozitelor plătite de fiecare dintre noi?”, se întreabă cei de la KPMG.