Pașii pe care trebuie să îi facă România pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR. Deocamdată va încasa 1,3 miliarde euro

Comisia Europeană a apreciat progresul substanțial realizat de autoritățile române în ultimele luni pentru a corecta și clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parțial îndeplinite, a transmis, joi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Executivul european a transmis, marți, 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, decizie care confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, au anunțat, joi, oficialii MIPE.

De la acest moment, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3.

SOCIAL TOP 10: Cele mai bune orașe din România în care să trăiești în 2026. Aceste localități vor înflori anul viitor

09:49

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „America nu mai poate să controleze lumea, dar trebuie să fie cea mai mare putere”

09:30

„Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plății”, au precizat reprezentanții MIPE.

Potrivit instituției, România a inregistrat o serie de progrese pentru validarea cererii de plată 3.

De aminitit că, în urma evaluării îndeplinirii țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României în data de 15 octombrie 2024 faptul că 68 de ținte și jaloane au fost evaluate pozitiv și alte 6 jaloane au fost evaluate ca fiind parțial îndeplinite. Ulterior, în data de 8 noiembrie 2024, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară.

Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), respectiv:

• Adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;
• Decizia Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost declarata neconstitutională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale.

Potrivit MIPE, ulterior Deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro.

Pe lângă acesta, mai rămân în analiză și următoarele elemente: îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro), arată MIPE.

MIPE precizează în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, după cum urmează:

• În ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie;
• Modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024;
• Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiei, care să asigure același impact bugetar și care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivității și echității. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme.

România, beneficiar net al bugetului Uniunii Europene

„Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne pe deplin angajat să sprijine implementarea tuturor acțiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în strânsă colaborare cu toate ministerele și instituțiile responsabile, pentru a asigura absorbția integrală și la timp a fondurilor europene disponibile României”, potrivit instituției.

În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18 ani de la aderarea la blocul comunitar.

„România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde euro. Pentru fiecare euro cu care România a contribuit la bugetul UE, România a primit înapoi 3 euro. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii Europene”, au precizat reprezentanții Executivului comunitar în România.