Piața imobiliară din București, pe tobogan. Institutul de Statistică confirmă blocajul construcțiilor din Capitală reclamat de investitori

Institutul Național de Statistică a confirmat oficial că piața imobiliară din București se duce în cap. Cifrele seci ale instituției raportează că în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023, s-au eliberat 26.394 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Numărul reprezintă o scădere în termeni reali la nivelul pieței imobiliare din România, cu 23% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Efectul este diminuarea contribuției orașului la PIB-ul României

Cu foarte puțin timp în urmă, mai precis pe 13 octombrie, o asociație din industria de real estate, AREI, a transmis presei o analiză care demonstrează că în ultimii 3 ani de administrație PNL-USR-PMP în Capitală, contribuția Bucureștiului la PIB a scăzut de la 37% la sub 30%. Astfel, activitățile economice din București s-au micșorat atât de mult din cauza blocajului urbanistic, încât contribuția la PIB a Capitalei a revenit la valoarea din 2010.

ACUZAȚII Român de 19 ani, acuzat de crimă în Italia. A mărturisit că și-a ucis prietenul dispărut din martie

08:32

MARIUS TUCĂ SHOW Adrian Severin: „E o încălcare gravă a Constituției ca președintele să refuze un premier provenit de la un partid cu majoritate”

08:30

La țară e mai  bune

Din cifre rezultă că piața imobiliară ia viteză în mediul rural, românii preferând să constuiască/investească mai degrabă în afara orașelor. Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-1.554 autorizaţii), Sud-Muntenia (-1.439), Nord-Vest (-1.331), Vest (-977), Nord-Est (-906), Sud-Est (-755), Sud-Vest Oltenia (-657) şi Centru (-487).

În luna septembrie 2023 s-au eliberat 3.083 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-1,0% faţă de luna august 2023), cu o suprafaţă utilă totală de 626.659 mp (-14,3%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 71,7% sunt pentru zona rurală.

Oltenia și Banatul în creștere

În luna septembrie 2023 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (-32 autorizaţii). În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-64 autorizaţii), Nord-Vest (-40), Centru (-22), Sud-Est (-19) şi Sud-Muntenia (-4). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+67 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+46) şi Bucureşti-Ilfov (+4).

Sediile se întreprinderilor, un ușor avans

O veste ceva mai bună. Potrivit INS, în luna septembrie 2023 s-au eliberat 557 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+3,0% faţă de luna august 2023), în suprafaţă utilă totală de 249.987 mp. Comparativ cu luna precedentă, în luna septembrie 2023 s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+23.005 mp). În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+22.306 mp), Sud Muntenia (+16.503), Nord-Vest (+8.693), Centru (+6.416), Bucureşti-Ilfov (+6.270) şi Sud-Vest Oltenia (+4.256). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-31.218 mp) şi Sud-Est (-10.221).

Septembrie gri pentru imobiliare

Conform INS, în luna septembrie 2023 se evidenţiază o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-20,5%) cât şi a suprafeţei utile totale (-44,7%), comparativ cu luna septembrie 2022.

În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-797 autorizaţii) este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia (-307 autorizaţii), Nord-Vest (-150), Nord-Est (-114), Centru (-80), Sud-Vest Oltenia (-53), Vest (-45), Sud-Est (-33) şi Bucureşti-Ilfov (-15). Comparativ cu luna septembrie 2022, în luna septembrie 2023 s-a înregistrat o scădere atăt a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-13,2%) căt şi a suprafeţei utile totale (-30,1%).

În profil teritorial, această scădere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (-107.512 mp) este reflectată în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-139.062 mp) şi Bucureşti-Ilfov (-14.410). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+26.403 mp), Centru (+8.464), Sud-Est (+5.510), Nord-Vest (+3.079), Sud-Muntenia (+2.436) şi Sud-Vest Oltenia (+68).

Citiți și: Contribuția Bucureștiului la PIB s-a întors la nivelul din 2010. Date alarmante din analiza sectorului de construcții și tranzacții imobiliare

EXCLUSIV | Mii de apartamente ridicate în București de cele mai periculoase clanuri. De ce investesc grupările infracționale în construcțiile de blocuri