Prima instalație de detritiere din Europa și a treia din lume a început să fie construită la Cernavodă: Burduja: „România marchează un moment ISTORIC”

Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power, au turnat luni, la centrală de la Cernavodă, primul beton în construcția primei Instalații de Detritiere din Europa și a treia din lume, au anunțat oficialii companiei naționale și ai Ministerului Energiei. „România are tot ceea ce îi trebuie pentru a fi lider european în energia viitorului”, a apreciat ministrul Sebastian Burduja.

Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au demarat, luni, la CNE Cernavodă, lucrările de construcție ale primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, în prezența E.S. dl. RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea în România, după ce ausemnat contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) în luna iunie 2023.

Instalația de Detritiere (CTRF) de la CNE Cernavodă are la bază o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vălcea și va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa, oferind României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu, combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune.

ULTIMA ORĂ Bucureştenii nu se grăbesc să-şi aleagă primarul general. Procentele înregistrate de AEP sunt la jumătate, în 2025, raportat la aceleaşi ore, în 2024

12:27

SOCIAL Ce se schimbă la pensii din 2026. Noua formulă de calcul a vechimii în muncă

12:24

„Astăzi scriem istorie la Cernavodă. România devine prima țară din Europa care construiește o instalație de detritiere, folosind o tehnologie dezvoltată aici, acasă, de cercetătorii de la ICSI Râmnicu Vâlcea – un institut de elită, recunoscut internațional pentru soluții curate, eficiente și sustenabile, un adevărat centru de excelență, pe care îl cunosc foarte bine din mandatul de ministru al cercetării”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Potrivit demnitarului, aceasta este o realizare care demonstrează că viitorul energetic al Europei se poate construi în România, prin mintea și munca românilor.

„Proiectul de la Cernavodă este o dovadă a viziunii noastre strategice: combinăm cercetarea românească de vârf cu parteneriate internaționale solide – așa cum este cel cu Korea Hydro & Nuclear Power – pentru a livra soluții în domeniul energiei curate și al protecției mediului. Mai mult, acest proiect poziționează România ca centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al reactoarelor de fuziune nucleară, precum ITER. Producția de tritiu se adaugă ciclului nuclear românesc integrat, pe care vrem să îl recuperăm: de la minele de uraniu la producția de apă grea, combustibil nuclear și producția de energie nucleară pe tehnologie CANDU, în cele patru reactoare de la Cernavodă,” a declarat Sebastian Burduja.

Proiect vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului

Proiectul CTRF de la CNE Cernavodă are drept obiectiv reducerea concentrației de tritiu din sistemele de apă grea ale reactoarelor CANDU de la Unitățile 1 și 2, arată oficialii ministerului. Acest proiect este vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului și pentru creșterea eficienței operaționale a centralei nucleare. Prin aceasta, se va permite reutilizarea apei grele. De asemenea, tritiul recuperat va fi stocat în condiții de siguranță și poate fi utilizat pentru viitoare reactoare de fuziune.

„Astăzi este un moment important în călătoria României către energia durabilă – turnarea primului beton pentru Instalația de Detritiere de la Cernavodă. Acest proiect reprezintă nu numai un progres tehnologic, ci și angajamentul nostru față de un mediu mai curat și mai sigur. Este un proiect inovativ, coordonat de echipe de experți, un proiect care pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare. Colaborarea dintre Nuclearelectrica și KHNP exemplifică puterea parteneriatelor internaționale în atingerea obiectivelor comune. Împreună, stabilim un precedent în materie de inovare și responsabilitate în industria nucleară”, a subliniat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica.

Potrivit companiei, România are de asemenea oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de furnizori și de a deveni un centru de dezvoltare și export al tehnologiei și al know-how-ului românesc de detritiere, folosind fabrici și forță de muncă locale.

„La fel cum orice structură se bazează pe o fundație solidă și impecabilă, sperăm sincer că betonul turnat astăzi, fără fisuri, va servi drept bază solidă pe care va fi construită cu succes instalația de detritiere. KHNP rămâne pe deplin angajată să colaboreze strâns cu SNN, așa cum a făcut-o întotdeauna, pentru a asigura finalizarea cu succes a acestui proiect”, a declarat dr. Whang Joo-ho, președinte și director general al KHNP.

Proiectul CTRF, realizat de ICSI Rm. Vălcea, utilizează cea mai avansată tehnologie, CTRF incluzând inclusiv cerințele actualizate de securitate nucleară pentru o instalație industrială de tritiu, așa cum au fost stabilite de către CNCAN, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România.

Proiectul CTRF va fi finalizat în 50 de luni și va respecta cele mai avansate cerințe de securitate nucleară. Acesta beneficiază de un sprijin financiar semnificativ din partea Băncii Europene de Investiții, care asigură un împrumut de 145 de milioane de euro. Prin această investiție strategică, România își consolidează poziția în industria nucleară globală și devine un actor esențial în viitorul energiei curate la nivel european.

Sursa foto: Nuclearelectrica

Citiți și

Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș

Transgaz, Ministerul Energiei și ANPM, decizie favorabilă în procesul intentat de Bankwatch România împotriva construirii gazoductului Tuzla – Podișor