Proiectele PPP ar putea fi cofinanțate din bani publici și fonduri europene nerambursabile

Investițiile derulate prin parteneriate public-private (PPP) ar putea primi finanțare și din bani publici sau fonduri europene nerambursabile, potrivit unui proiect lege al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, Dan Șova, informează Mediafax.

„Cu toată complexitatea generată de combinarea diferitelor seturi de norme, de practici și calendare comunitare și naționale în cadrul aceluiași proiect, în multe tipuri de proiecte publice, un parteneriat public-privat în care se atrag și fonduri structurale se poate dovedi soluția optimă”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Autorii documentului arată că atunci când proiectul va fi unul „relativ simplu”, putând fi structurat integral de partenerul public sub aspect tehnic și juridic, se va aplica OUG 34/ 2006 (privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii), fie sub forma unei achiziții publice, atunci când partenerul public îl poate finanța integral, fie sub forma concesiunii în cazul în care finanțarea și riscurile sunt preluate de partenerul privat.

SĂRBĂTOARE Ziua Marinei Române, celebrată în șase orașe din țară. Care este programul festivităților

07:17

ACTUALITATE 15 August, calendarul zilei: Ziua Marinei Române. Ben Affleck împlinește 54 de ani. Moare Anda Călugăreanu, la doar 45 de ani

07:15

Proiectul de lege prevede că durata contractului de parteneriat public-privat va fi stabilită în principal în funcție de termenul de amortizare a investițiilor realizate de societatea de proiect și/ sau de modalitatea de finanțare, astfel încât să se asigure atât un profit rezonabil, cât și prețuri suportabile pentru serviciile prestate publicului.

Legea va reglementa atât parteneriatul public-privat instituțional, cât și pe cel contractual, dar va impune derularea investiției prin intermediul unei societăți de proiect având acest obiect exclusiv de activitate.

Societatea de proiect va avea drept acționari fie partenerul privat alături de cel public, fie exlusiv pe cel dintâi.

„Este reglementată posibilitatea utilizării fondurilor publice în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat iar modalitățile prin care partenerul public poate contribui la realizarea proiectului sunt enumerate de lege”, potrivit expunerii de motive.

Partenerul public va putea contribui la realizarea investiției prin drepturi constituite în favoarea societății de proiect, contribuții în numerar la capitalul acesteia, asumarea unor obligații de plată sau acordarea de garanții în favoarea finanțatorilor precum instituții de credit sau financiare.

În plus, acesta va putea participa la investițiile necesare cu resurse financiare provenind exclusiv din fonduri nerambursabuile sau contribuție națională, în condiții care vor fi specificate în normele de aplicare a legii.

Potrivit noii reglementări, veniturile societății de proiect pe perioada derulării investiției pot proveni atât din tarifele colectate de la utilizatorii bunului sau servicului, cât și din plăți realizate de partenerul public.

Contractele vor fi atribuite prin procedura de dialog competitiv iar partenerii publici vor putea autoriza investitorii privați să prezinte oferte alternative și vor solicita acestora constituirea unei garanții de participare în cuantum de 0,5% din valoarea estimată a contractului, fără TVA.

Partenerii publici, autorități sau instituții locale, centrale și regionale, vor putea modifica partea reglementară a contractului de parteneriat public-privat și îl pot denunța unilateral, cu notificarea prealabilă a partenerului privat și a societății de proiect, din motive excepționale legate de interesul național sau local.

În cazul în care modificarea sau denunțarea acordului îi generează prejudicii, partenerul privat va avea dreptul să primească despăgubiri conform contractului, iar în cazul unui dezacord cu privire la cuantumul acestora, suma va fi stabilită de instanța judecătorească sau arbitrală.

Bunurile construite integral sau dobândite de societatea de proiect cu finanțare privată vor putea fi proprietatea societății de proiect pe durata contractului de parteneriat sau vor putea fi transferate în proprietatea partenerului public înainte de încetarea acestuia, cu plata de către acesta a unui preț a cărui valoare și modalitate de plată vor fi stabilite prin respectivul acord.

La încetarea din orice motiv a contractului, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect, reprezentând obiectul proiectului public precum și cele necesare derulării serviciului public, vor fi transferate partenerului public libere de sarcini, în bună stare de funcționare.

Dacă acordul a încetat ca urmare a expirării termenului pentru care a fost încheiat, bunurile respective vor fi transferate cu titlu gratuit.

„La încetarea contractului de parteneriat public-privat din orice motiv, cu excepția expirării termenului pentru care a fost încheiat, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect și reprezentând obiectul proiectului public, precum și cele necesare derulării servicului public vor fi transferate partenerului public cu plata unei compensații stabilite conform contractului de parteneriat public-privat, în funcție de valoarea neamortizată a acestor bunuri”, se arată în proiect.

Departamentul pentru proiecte de infrastructură și investiții străine va elabora normele de aplicare a legii, pe care le va supune spre aprobare Guvernului, în termen de 60 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial.

Legea actuală privind parteneriatele public-private, din 2010, va fi abrogată la intrarea în vigoare a celei noi.

În luna ianuarie, agenția MEDIAFAX a anunțat că Guvernul va abroga actuala lege a parteneriatului public-privat, în urma criticilor formulate atât de Comisia Europeană, cât și de reprezentanții mediului de afaceri, și va promova în regim de urgență un nou act normativ în domeniu.

Premierul Victor Ponta a declarat, la finele lunii ianuarie, că autostrăzile București-Brașov și Pitești-Craiova, reactoarele 3 și 4 de la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, centrala de la Tarnița, podul Măcin și canalul Siret-Bărăgan au fost incluse pe lista proiectelor de investiții considerate drept prioritare, toate acestea fiind gândite spre a fi realizate în parteneriat public-privat.