RAPORT EXPLOZIV în piața asigurărilor. Ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur ca în 1977 cu milioanele de români care au asigurate locuințele

Un număr de 13 din cele mai mari companii de asigurări, care au fost supuse unor teste de stres de către Autoritatea de Suraveghere Financiară (ASF), nu ar avea bani să plătească despăgubiri în cazul unui cutremur ca cel din 1977.

Calculele ASF arată că în cazul unui seism devastator companiile ar trebui să plătească asiguraților o sumă de 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,27 miliarde euro, bani pe care asiguratorii nu îi au.

Firmele de asigurări au fost testate în cazul a două scenarii, unul de cutremur mare și unul de inundații.

Numai o societate -ING -, în cazul unui cutremur, respectiv trei societăți – Allianz, Generali și ING – în cazul scenariului cu inundații, ar îndeplini rata cerinței de capital de solvabilitate, adică ar avea bani să plătească despăgubiri.

ASF a calculat că firmele de asigurări au nevoie de 350 de milioane de euro pentru a se încadra în normele de solvabilitate, adică pentru a putea plăti daunele în cazul unor evenimente catastrofale.

Firmele cu cele mai mari probleme

Companiile de asigurări cu cele mai mari probleme sunt Astra, Carpatica, Euroins și EximAasig. Aceste companii au nevoie de 1,6 miliarde de lei, adică 350 de milioane de euro pentru a îndeplini cerințele. Până pe 4 august două dintre aceste companii trebuie să stabilească măsuri – inclusiv de privatizare a companiilor către acționari străini – pe care le vor lua până pe 15 octombrie.

Necesarul de finanțare

Astra ar avea nevoie de un miliard de lei, Euroins ar avea nevoie de 553,5 milioane de lei, Carpatica Asigurări – 410 milioane de lei, iar EximAsig de 2,67 milioane de lei.

Cele 13 companii au fost supuse unor teste de stres de către ASF pe strandardele Solvency II, care se aplică de la 1 ianuarie 2016.

„În condiții de stres, și anume în condițiile unor anumite scenarii adverse de pe piața financiară și a asigurărilor, societățile de asigurare participante nu ar avea capital suficient. Scenariile privind testele de stres specifice asigurărilor – și anume scenarii privind testele de stres care implică catastrofe naturale, respectiv cutremur și inundații – au cel mai mare impact asupra poziției societăților de asigurare participante cu privire la regimul de supraveghere Solvabilitate II”, se arată în Raportul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) privind evaluarea activelor și pasivelor și testul de stres (Balance Sheet Review – BSR), citat de Mediafax.

Negrițoiu: „Astra vrem să o mărităm”

Mișu Negrițoiu, șeful ASF, a declarat joi că există probleme în piață cu trei societăți mari, pentru că „sunt mari”, respectiv Astra, Carpatica și Euroins, dar a admis că între timp o parte dintre probleme s-au corectat.

„Euroins și-a mai majorat capitalul social, Astra și-a mai scos niște riscuri, celelalte, chiar dacă au câteva devieri mărunte, nu avem o problemă, s-au mai rezolvat din probleme sau sunt în curs”, a spus șeful ASF.

Negrițoiu spune că discuțiile pentru preluarea Astra sunt destul de avansate, iar ASF vrea „s-o mărite”, însă depinde dacă acționarii au pretenții prea mari la „zestre”. El spune că exista șanse „bune” în această vară să fie rezolvată problema sau ca firma să intre într-un nou plan de redresare cu un investitor strategic.

Administratorul special al Astra, KPMG Advisory, a transmis joi dimineață că necesarul de capital determinat de raportul ASF în cazul societății, de un miliard de lei, depășește deficitul anunțat de companie întrucât documentul a luat în calcul o rezervă de risc suplimentar față de normele în vigoare.

Carpatica Asig nu a realizat „prea mari progrese”

Carpatica Asig nu a realizat „prea mari progrese” în cadrul planului de redresare și, deși acesta se derulează până la finele anului, trebuie accelerate măsurile, astfel încât la 1 ianuarie 2016 să aibă o situație clară, a declarat președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Mișu Negrițoiu.

„Carpatica este sub un plan de redresare, n-au fost făcute prea mari progrese. La mijlocul acestui an facem o analiză, va trebui, deși planul de redresare e până la sfârșitul anului, să accelerăm aceste măsuri așa încât la 1 ianuarie 2016 să fie într-o parte sau în alta”, a afirmat joi Negrițoiu într-o conferință de presă.

Euroins: Situația companiei s-a îmbunătățit

ASF așteaptă ca Euroins să depună până la 4 august un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor, chiar dacă reprezentanții companiei au contestat rezultatele Balance Sheet Review (BSR), spune președintele autorității, Mișu Negrițoiu, care a precizat că nu negociază cu nimeni rezultatele raportului.

Reprezentanții Euroins au transmis joi dimineață că situația companiei s-a îmbunătățit semnificativ față de prima jumătate a anului trecut, la care sunt raportate rezultatele exercițiului BSR, întrucât și-a majorat capitalul social la sfârșitul anului trecut cu 100 milioane lei, la 220 milioane lei, și vrea să-l crească cu încă 100 milioane lei până la finele lui 2015.

Testul de stres a fost efectuat cu sprijinul a cinci firme de auditexternși al unei firme de consultanțăexternă. Pentru selecția auditorilor externiși a consultantului pentru testarea la stres ASF a demarat o procedurăde licitație on‐line prin publicarea în Sistemul de Achiziții Electronice (SEAP) aanunțului de participare, în vederea depunerii de candidaturi. Procedura de achiziție, a fost începutăîn datade 14 noiembrie 2014. În urma procesului de evaluare a ofertelor depuse de auditorii externi participanți laaceastă licitație publică, ASF a selectat cinci firme de audit (Deloitte, Ernst & Young, KPMG, Mazars și PricewaterhouseCoopers) pentru servicii de auditare necesare în vederea realizării exercițiului BSR. Millimana fost selectat ca furnizor de servicii de consultanțăpentru efectuarea testului de stresși calculul indicatorilorprudențiali.

Bucureștiul, cel mai mare risc în Europa la un seism puternic

Bucureștiul este orașul european cu cel mai mare risc în cazul unui seism cu magnitudine mare, și asta nu doar din cauză că zona este una seismică, ci pentru că populația nu este pregătită în caz de pericol, iar sute de clădiri sunt în stare de degradare avansată.

Cele mai multe dintre clădire aflate în pericol să cadă în cazul unul cutremur sunt situate în zona centrală a Bucureștiului, pe ruta Piața Unirii-Piața Romană. În perimetrul teraselor din Centrul Vechi sunt zeci de case care stau să cadă pe străzile Franceză, Academiei, Blănari, Lipscani, Ion Ghica, Gabroveni, Șelari și Șepcari.

Gândul a scris că în cazul în care ar avea loc un cutremur de magnitudine mare, Prefectura declanșează un plan roșu de acțiune. Potrivit legii, planul roșu de intervenție are loc în fiecare județ în parte. Fiecare județ are un plan roșu la ora actuală, care cuprinde pașii clari de intervenție în caz de dezastru. La elaborarea acestui planul au participat medicul-șef al serviciului mobil de urgență, reanimare și descarcerare (S. M.U.R.D.), directorul medical al serviciului de ambulanță, un reprezentant al prefectului și reprezentanții locali ai instituțiilor de sprijin (ISU, Poliție, Poliția de Frontieră, Jandarmerie etc.).

Dacă seismul are consecințe catastrofale, se întrunește Comitetul Național pentru Situații care coordonează la nivel național și local, activitatea instituțiilor cu atribuții în operațiunile de salvare, precum Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Serviciile de ambulanță, SMURD, Poliție, Jandarmerie, Armată.

CONSULTA AICI LISTA IMOBILELOR CU RISC SEISMIC DIN BUCUREȘTI