România, Grecia și Bulgaria au reclamat Comisiei Europene diferențele de preț la energie dintre Est și Vest. Sebastian Burduja: „Cerem drepturi egale”

România, Grecia și Bulgaria au transmis oficial Comisiei Europene nemulțumirile privind discrepanțele din ceea ce ar trebui să fie piața unică europeană, dar în cadrul căreia, țările din Est au fost obligate să plătească prețuri mult mai mari decât cele din Vest și au propus variante de soluții pentru remedierea, pe termen scurt, a acestei segregări, a transmis miercuri ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja. Este un demers pe care îl anunțase în urmă cu aproape trei săptămâni, în cadrul unei conferințe de presă, în contextul în care prețurile energiei pe piața zilei următoare din România fuseseră și de trei ori mai mari decât în alte țări membre ale UE din Vest.

Ministrul Energiei a anunțat miercuri dimineața că, așa cum a promis, a cerut oficial Comisiei Europene, alături de omologii din Grecia și Bulgaria, „un tratament corect și o uniune energetică funcțională”.

CONTROVERSĂ Duel pe Facebook între Sebastian Ghiță și Oana Gheorghiu. Ghiță o ironizează în comentarii, Gheorghiu răspunde

23:45

FLASH NEWS Iranul impune noi condiții pentru pacea cu SUA: eliberarea activelor înghețate și plata pe jumătate înainte de semnare

23:17

„Nu este nici drept, nici normal ca Europa de Est să plătească pentru energie prețuri mult mai mari decât Europa de Vest, așa cum s-a întâmplat recurent în ultimele luni. Sunt două cauze: lipsa interconexiunilor din centrul Europei (mai ales Austria și Slovacia), ceea ce face ca energia ieftină produsă în Vest să se oprească, practic, în Austria și Slovacia; și cererea suplimentară de energie din Republica Moldova și Ucraina, care pune o presiune adițională pe prețurile din regiunea noastră”, a transmis Sebastian Burduja.

„Fără energie sigură și accesibilă nu poate exista dezvoltare”

Sebastian Burduja a declarat, pe 13 septembrie, că este posibil să ceară la Bruxelles continuarea actualei schemă de compensare a prețurilor la energie, în contextul în care, potrivit spuselor sale, este clar că Uniunea energetică nu funcționează, din moment ce prețurile din România au fost și de trei ori mai mari decât în Vest.

România conducea atunci, din nou, în topul UE al celor mai mari prețuri ale energiei pentru miercuri, când și producția națională din fotovoltaice a fost în scădere, din cauza vremii întunecate. Prețul mediu de miercuri de pe piața pentru ziua următoare operată de ale operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România (OPCOM) ajunsese la 153,77 euro/Mwh (aproximativ 764,85 lei/MwH). Astfel, Conform datelor agregate la nivel european, prețul din România era cel mai mare din Europa, aproape dublu față de Germania (80,94 euro/Mwh) și de aproape trei ori mai mare decât în Franța (54,6 euro/Mwh).

Ministrul admitea partea de vină a României, care nu a făcut suficient de mult pentru a crește producția, dar, n Burduja a subliniat calitatea României de membru al Uniunii Europene, implicit a pieței unice la nivelul blocului comunitar.

„În același timp, rolul unei uniuni energetice, așa cum Uniunea Europeană dorește să avem, este să beneficieze toată lumea, să existe solidaritate. Energia, când este mai ieftină într-o parte a Europei, să ajungă și în cealaltă parte, ca să putem plăti prețuri similare. Este o chestiune de standard de trai pentru cetățenii Uniunii Europene, dar este o chestiune și de competitivitate a mediului economic. În momentul în care în estul Europei prețul la energie este de trei ori decât în vestul Europei, cu siguranță aceasta nu este o piață care să funcționeze, integrată, unică și un mediu economic concurențial corect”, a declarat ministrul Energiei.

„Am spus-o și ieri la Varșovia, clar și răspicat: respectăm obligațiile europene comune ale pieței unice, dar cerem drepturi egale. Fără energie sigură și accesibilă nu poate exista dezvoltare. De prețul energiei depind bunăstarea cetățenilor noștri și competitivitatea economiei, salariile și locurile de muncă. De aceea ne-am străduit în ultimii ani să menținem prețurile plafonate pentru consumatori, cu toate eforturile, dar nici nu putem tolera inechitățile de pe piața europeană a energiei.

Potrivit unei informări a Ministerului Energiei, la solicitarea României, Greciei și Bulgariei, care a fost deja acceptată de Comisia Europeană, statele semnatare vor prezenta situația și vor cere măsuri la următoarea reuniune a miniștrilor energiei, care va avea loc la Luxemburg, pe 15 octombrie.

„Adevărul trebuie spus, iar România nu va tăcea în fața nedreptăților. Vă țin la curent”, a conchis Sebastian Burduja.

Ministrul a detaliat demersul miercuri, la finalul ședinței de Guvern în care s-au măsurile pentru această iarnă.

Ce conține documentul trimis Comisiei

În documentul semat de România, Grecia și Bulgari, cele trei state au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri de elimintare a discrepanțelor dintre piețele de energie din Europa de Est, printre care și supraimpozitarea producătorilor de energie care au cele mai mici costuri de producție și a traderilor.

„Măsuri pe termen scurt: Pași imediați ar trebui luați în considerare, cum ar fi taxarea veniturilor producătorilor de energie inframarginali și a celor ale traderilor. Asta ar rezolva problema profiturilor excepționale ale producătorilor obținute ca urmare a actualului mediu de prețuri, fără să reflecte costul real al generării. Veniturile înregistrate din această taxare ar putea fi redistribuite pentru ușurarea poverii asupra consumatorilor și pentru stabilizarea pieței pe termen scurt″, se arată într-o scrisoarea trimisă comisarului UE pentru Energie, Kadri Simson.

Scrisoarea transmis Comisiei Europene

Este vorba de o măsură care este în vigoare în România și care, dacă se concretizează demersul pe lângă Comisie, ar urma să fie continuată și după finalizarea actualei plafonărea prețurilor la consumatorii finali, respectiv 1 aprilie 2025.