ROMÂNIA O ARE MICĂ. Cum au ajuns românii să aibă 2,4 centimetri, germanii 15 cm, chiar și bulgarii 6 cm de autostradă pe cap de locuitor

Românii au doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor, de trei ori mai puțin decât bulgarii și de opt ori mai puțin decât germanii, reiese din calculele făcute de gândul pe baza celor mai recente date Eurostat.

România deține cea mai mică rețea de autostrăzi pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor, de trei ori mai puțin decât bulgarii și de opt ori mai puțin decât germanii. Datele reies din calculele gândul pe baza celor mai recente informații  Eurostat.

Cea mai mare densitate de autostrăzi pe cap de locuitor se înregistrează în Slovenia, cu 37,3 cm pe locuitor, urmată de Spania, cu 31 cm și Cipru – 29,8 cm.

Gândul a încercat să contacteze mai mulți dintre miniștrii de resort pentru a-i întreba cum explică cei 2,4 cm de autostradă pe cap de locuitor. Dan Șova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național vorbește despre „incompetența foștilor miniștri ai Transporturilor” și procedurile greoaie de atribuire a contractelor de la Compania Națională de Autostrăzi, pentru care „vina este a CNADNR, de sus până jos”. 

Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor, susține că „explicații pot fi foarte multe, dar în general țin de bani”.

Între 2007 și 2012 CNADNR a avut la dispoziție 4 miliarde de euro pentru autostrăzi și alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naționale. În aceeași perioadă, rețeaua de șosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi și circa 1.500 de kilometri de drumuri naționale reabilitate și variante de ocolire, potrivit Ziarului Financiar.

Densitatea de autostrăzi pe cap de locuitor*

Sursa: Eurostat, calcule gândul pe baza datelor Eurostat disponibile* ( pentru Grecia, Letonia și Malta, Eurostat nu are date privind lungimea autostrăzilor în perioada 2004-2011)

Pe de altă parte, o analiză Eurostat publicată anul trecut, pe baza datelor din 2009, a raportat lungimea autostrăzilor din UE la suprafața diferitelor regiuni ale statelor (km / 1.000 km pătrați).

Astfel, după cum se poate observa și pe harta de mai jos, în patru din cele opt regiuni de dezvoltare ale României densitatea de autostrăzi este zero, în două dintre ele densitatea este de mai mică de 5 km/1000 km pătrați, în regiunea Sud Muntenia, densitatea este între 5 și 20 de km de autostradă la 1.000 km pătrați. Excepție face regiunea București-Ilfov, unde densitatea este între 20 și 35 km/ 1.000 km pătrați.

Sursa: Eurostat

Marea Britanie și Germania – cea mai mare densitate de autostrăzi pe km pătrat

Aceeași analiză Eurostat relevă faptul că la polul opus sunt țări precum Germania, Marea Britanie, Spania.

„În termeni relativi, între 1990 și 2009 extinderea cea mai importantă a sistemului de autostrăzi a avut loc în Ungaria, în regiunea Eszak-Magyarorszag (+3.171%), urmată de regiunea de sud-est a Irlandei (1.678%). Cu toate acestea, aceste rate de creștere impresionante sunt explicate prin rețeaua de autostrăzi foarte mici din aceste regiuni în 1990”, se arată în studiul Eurostat.

În termeni absoluți însă, situația stă diferit. Opt din cele nouă regiuni care au înregistrat cele mai mari schimbări se află în Spania. Principalele creșteri s-au înregistrat în Andalucia (1708 km de autostrăzi între 1990 și 2009), Castilla y León (1616 km) și Castilla-La Mancha (1193 km).

Însă de departe cele mai mari densități de autostrăzi se află în jurul capitalelor europene și ale altor orașe mari, în marile aglomerări urbane și industriale din jurul porturile maritime majore.

Principalele zone industrializate cu densitate mare de autostrăzi pe kilometrul pătrat includ partea de nord-vest a Marii Britanii (zona Greater Manchester: 139 km/1000 km pătrați în 2009 și Merseyside: 100 km/1000 km pătrați), în Germania, Ruhrgebiet (Düsseldorf: 123 km/1000 km patrați ) și regiunea Rhein-Main (Köln: 76 km/1000 km pătrați, Darmstadt: 64 km/1000 km pătrați).

Rețeaua de autostrăzi din Uniunea Europeană

Sursa Google Maps

UE are în total circa 65.100 de km de autostrăzi

La nivelul celor 27 de state ale UE există 5.000.000 km de drumuri, din care 65.100 km de autostrăzi, 212.800 km de linie ferată și 42.709 km de căi navigabile. Investiția totală în infrastructura de transport din UE în perioada 2000-2006 a fost de 859 de miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene.

Lungimea totală a autostrăzilor din UE:

Sursa: Eurostat//Lungimea totală a autostrăzilor

Deși autostrăzile constituie doar o mică parte din întreaga rețea de drumuri de la nivelul Uniunii Europene, lungimea lor s-a triplat în ultimii 30 de ani. În anul 2000, cea mai extinsă rețea de autostrăzi din interiorul UE 15 era cea din Germania, urmată de Franța și Spania, potrivit Eurostat.

Cum explică miniștrii români cei 2,4 centimetri pe cap de locuitor

Dan Șova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine, spune că vina pentru faptul că România are cea mai redusă rețea de autostrăzi din Uniunea Europeană aparține foștilor miniștri ai Transporturilor.

„Este vorba despre incompetența foștilor miniștri ai Transporturilor”, crede ministrul delegat Dan Șova. Întrebat dacă România va putea recupera la acest capitol, în următoarea perioadă, el a menționat perioada îndelungată în care comisiile de licitație de la CNADNR atribuie în general contractele de infrastructură.

„Dacă vom avea în continuare comisii care vor stea câte un an ca să atribuie un tronson de 20 de km, nu (nu vom recupera n.n.). Vina este a CNADNR de sus până jos”, a declarat pentru gândul Dan Șova.

Explicația lui Berceanu: „Mie mi-au tăiat de la investiții 1,5 miliarde de lei”

Gândul l-a întrebat și pe fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, cum ar explica cifra de 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor în România.

El este de părere că „explicații pot fi foarte multe, dar în general țin de bani”, adăugând că toți miniștrii români ai Transporturilor din ultimii ani, „oricât de buni sau proști au fost”, și-au dorit ca pe timpul mandatului lor să se construiască autostrăzi, pentru că așa erau conștienți că „vor ieși bine” în ochii populației. Cu toate acestea, toate guvernele au tăiat de la investiții.

„Toate guvernele când au avut probleme cu banii, au tăiat de la investiții. Investițiile nu fac grevă, nu te votează după 2 ani. Mie mi-au tăiat 1,5 miliarde de lei în ultima ședință de Guvern de dinainte de a pleca proiectul (de buget n.n.) la Parlament. Ai proiecte, dar rămâi fără bani”, a concluzionat Berceanu.

În opinia lui, lipsa finanțărilor a făcut ca lucrările la autostrăzi să dureze mai mult decât era programat, ceea ce a condus implicit la majorarea prețului final plătit de stat. „Dacă zugrăvești în 10 zile, ai terminat și te costă o anumită sumă. Dar dacă zugrăvești un an, că îi mai dai bani cu țârâita, te costă de 5 ori mai mult”, explică plastic fostul ministru al Transporturilor.

Pe de altă parte, în ultimii ani veniturile bugetare ale României nu au depășit 31-32% din PIB, în timp ce acest nivel este mult mai mare în celelalte țări din UE. „Alte țări, inclusiv Bulgaria, strâng mult mai mult. Circa 37-40% din PIB, ca să nu mai vorbim cât au PIB-urile, să nu ne batem în PIB-uri”, mai arată Berceanu

Exemplul Ungariei: 30 de km de autostradă construiți an de an

Fostul șef de la Transporturi a dat exemplu Ungaria, unde toate guvernele din ultimii 20 de ani au acordat prioritate finanțărilor de la capitolul autostrăzi.

„Ungurii nu au făcut vreodată mai mult de 30 de km de autostradă pe an, dar au făcut câte un pic, constant, fie că a fost un guvern de dreapta, fie că a fost unul de stânga”, a exemplificat el.

Harta autostrăzilor din Ungaria:

Sursa: Compania națională de autostrăzi din Ungaria

„Ar trebui să îi întrebați și pe premieri despre autostrăzi. Orice ministru al Transporturilor, oricât de bun sau de prost a fost, a vrut să facă autostrăzi, că știa că, dacă va face, va ieși bine, cum s-ar spune. Cel mai prost ministru al Transporturilor a fost Orban. El îl avea la acea vreme pe fratele său comisar european, dar nu a reușit să facă Autoritatea de implementare a fondurilor europene la Ministerul Transporturilor. În 2009 nu era făcută, când am venit eu. De la Comisia Europeană mi s-a zis că >. Am reușit să recuperez întârzierile de doi ani. Când am terminat de făcut, m-au schimbat, au pus-o pe doamna Boagiu. De aici încolo vă povestește ea”, ne-a mai relatat Radu Berceanu.

Cât de scumpe sunt autostrăzile noastre, față de ale altora

Berceanu s-a arătat deranjat de relatările din presă, de-a lungul anilor, care menționau cât de scumpe sunt autostrăzile din România, comparativ cu cele din alte state. El a ținut să sublinieze că în costul autostrăzilor construite la noi peste o treime o reprezintă costurile cu proiectarea, mutarea utilităților și exproprierile de terenuri.

„Povestea cu autostrăzile românești foarte scumpe și ale altora foarte ieftine a fost și rămâne o poveste. Când eram ministru am fost întrebat de ce nu știu ce autostradă este mai ieftină, și eu am întrebat >. Sunt țări care și-au făcut legislație și pentru autostrăzi sau mari proiecte nu se percepe TVA. A doua întrebare la domeniul acesta cu scumpetea este cu expropriere de terenuri sau fără. La noi este o foarte mare problemă cu exproprierile. A treia întrebare este cu mutarea utilităților sau fără. Pentru că unele țări au un sistem în care mută toate utilitățile și apoi se face autostrada. Și când întreabă cineva cât a costat autostrada, spune cât a costat autostrada în sine,  nu și mutatea utilităților”, arată Berceanu.

În plus, în general, proiectarea reprezintă 10% din costul total al unui proiect de autostradă.

„O altă întrebare este cu proiectare inclusă sau fără proiectare inclusă. Noi de cele mai multe ori, în ultimii 10-15 ani, am mers pe contracte „design and build”, explică Berceanu.

„Dacă pui 10 % proiectarea, cu 24% TVA-ul, cu cel puțin 10% exproprierile, cu 10% mutarea de utilități, constați că se compară pere cu ceapă, nici măcar pere cu mere”, conchide fostul șef al Transporturilor.

Buget de peste 4 miliarde de euro în cinci ani pentru autostrăzi

Între 2007 și 2012 CNADNR a avut la dispoziție 4 miliarde de euro pentru autostrăzi și alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naționale. În aceeași perioadă, rețeaua de șosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi și circa 1.500 de kilometri de drumuri naționale reabilitate și variante de ocolire, potrivit Ziarului Financiar.

Șova: În acest vom circula pe 142 de noi km de autostradă

La jumătatea lunii martie, ministrul delegat Dan Șova anunța că într-o lună, ar urma să fie anunțați câștigătorii pentru peste 100 de kilometri de autostrăzi.

Întrebat de gândul când vor fi anunțați aceștia, Șova nu a putut oferi joi un răspuns. „Mi-e imposibil să vă spun pentru că nu pot interveni în comisia de licitație (a CNADNR n.n.)”, a dat el din umeri.

Cu toate acestea, Dan Șova susține că în acest an vom circula pe încă 142 de km noi de autostrăzi.

Unul dintre motivele pentru întârzierile în construcție o constituie diferitele probleme apărute pe șantiere, printre care și alunecările de teren sau devierile de utilități.

Cele mai apropiate termene de deschidere de autostrăzi sunt luna mai, când ar urma să fie gata în întregime autostrada Deva-Orăștie, sau sfârșitul verii, când se vor finaliza lucrările pe Nădlac-Arad (lot 2) și pe Orăștie-Sibiu (lot 1), potrivit constructorilor care lucrează pe aceste drumuri.

Ministrul delegat: Până la sfârșitul lui 2015 se va circula continuu pe autostradă de la Nădlac la Sibiu

Ministrul delegat Dan Șova a detaliat miercuri seara, la TVR, stadiul actual al construcției de autostrăzi pe Coridorul IV, care traversează România de la vest la est. Toate tronsoanele de pe Coridorul IV au finanțare asigurată în proporție de 85% din fonduri europene.

„În acest moment avem șapte tronsoane, de la Nădlac la Sibiu, aflate în execuție. Sunt finanțate și lucrăm la ele. Pe Nădlac-Arad, lotul 1 are 38% stadiul fizic, am scos-o din nou la licitație, o relicităm și o termină. Timișoara-Lugoj este făcut lotul 1, iar lotul 2 acum este la reevaluare, o să fie atribuit. Pe 18 aprilie a venit hotărârea irevocabilă de la Curtea de Apel București, acum se află la reevaluare. Imediat după Paște (comisia de licitație a CNADNR n.n.)va anunța un câștigător pe lotul 2 Timișoara Lugoj. În doi ani ar putea fi operațională”, a spus Șova.

De la Lugoj la Deva este realizat un tronson, iar alte 3 tronsoane sunt în licitație. Pentru unul din tronsoane comisia de licitație s-a întrunit miercuri, iar pentru celelalte două câștigătorii vor fi anunțați săptămâna viitoare.

Autostrada de la Deva la Orăștie va fi inaugurată în lune mai. Este finanțată pe programul ISPA și trebuie terminată până în iunie, pentru că în caz contrar se pierdeau banii europeni.

Între Orăștie și Sibiu sunt alte patru tronsoane. Tronsoanele 1 și 2 se termină anul acesta. „Pe 3 și 4 sunt probleme cu alunecările de teren. Pe 3 este o alunecare de teren pe o lungime de 600 de metri, pe 4 o alunecare de teren pe 6 km. Orastie-Sibiu, lotul 4, nu se va putea termina anul acesta”, a declarat Șova.

El a adăugat că până la sfârșitul lui 2015 se va circula continuu de la Nădlac la Sibiu.

Compania care va construi Comarnic-Brașov va fi anunțată în octombrie

Dan Șova a mai declarat la TVR că în octombrie va fi anunțat câștigătorul contractului pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov. „Comarnic-Brașov a eșuat anterior pentru că proiectul nu a fost bancabil”, spune Șova.

În noiembrie CNADNR va anunța câștigătorul licitației pentru Centura de Sud a Bucureștiului, iar în decembrie pentru Pitești-Craiova.

„Toate aceste autostrăzi vor fi făcute cu finanțare privată, trebuie să găsim investitori. Pe Centura Sud sunt 4 ofertanți, pe Comarnic-Brașov sunt 4 ofertanți, sunt companii foarte mari. Pe Craiova-Pitești pe 8 mai abia se vor depune ofertele”, a dat asigurări ministrul delegat.

Cât privește Autostrada Transilvania, după 30 aprilie CNADNR va organiza licitații pe concesiuni pe fiecare tronsoanele rămase din Autostrada Transilvania.

Între 2014 și 2020 România va avea la dispoziție pentru autostrăzi maximum 4 miliarde de euro

În opinia ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine, în a doua jumătate a acestui an, Guvernul va trebui să stabilească proiectele de autostrăzi prioritare ce vor fi finanțate de UE pe alocarea financiară 2014-2020.

„În perioada 2014-2020, maximul de finanțare europeană pentru autostrăzi va fi între 3,5 și 4 miliarde de euro. Din acești bani poți să iei până la 85% pentru un tronson. Pe alocarea financiară 2014-2020 putem discuta de Iași -Târgu Mureș, Iași- Bacău -Brașov, de Coridorul IX Ploiești- Iași -Ungheni (sau Albița), sau de Ploiești-Alexandria-Craiova -Calafat”, a detaliat Șova.

Iași -Târgu Mureș poate fi construită în concesiune.

Șova a precizat că el a prezentat investitorilor cu care a avut discuții de când este ministru că de la Borș la Câmpia Turzii la Târgu Mureș- Iași – Ungheni se creează un coridor Est- Vest în România care ar atrage circulație foarte multă din afara României. „Problema este că trebuie să stabilești cât costă și cine e interesat să construiască. Văd acum că e foarte dificil să convingi pe cineva să finanțeze 58 de km, Comarnic- Brasov. Să încerci să convingi pe cineva să finanțeze 500 de km, cât este acolo, este o încercare foarte mare, nu e simplu. Se poate face, dar va dura”, crede ministrul delegat, carec a adăugat că de altfel această misiune îi va reveni ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu.

×

Ziua Marinei Române, fără spectatori. Klaus Iohannis și Ludovic Orban participă la evenimentele din Portul Militar Constanţa

Publicată de Gandul pe Sâmbătă, 15 august 2020
Gândul LIVE!
Inchide