România se află pe ultimele locuri în Europa la compensarea medicamentelor

România se află pe ultimele locuri în Europa în ce privește sprijinul pe care statul îl acordă pacienților care au nevoie de medicamente, oamenii fiind nevoiți să acopere 40% din costul acestora, față de olandezi care plătesc doar 0,7%, francezi, cu 1,2% și germani, cu 5,4%, potrivit unui studiu.

Conform OECD Health Data 2010, România se află într-o situație mai bună decât Bulgaria, unde pacienții sunt nevoiți să plătească mai bine de 70% din costul medicamentelor, dar mult mai rea decât media europeană de 20% plătită de pacienți din prețul medicamentelor.

„În țara noastră, compensarea medicamentelor este făcută de Casa Națională de Asigurări de Sănătate doar la nivelul celui mai ieftin medicament generic. Medicamentele originale care nu au generice sunt compensate în cuantum de 2%-50% pentru listele A și B – unde sunt incluse cele mai multe boli, și 100% pentru listele C – unde sunt incluse și tratamentele pentru cele mai grave boli (bolile cronice, programele naționale)”, arată Cristian Luțan, director executiv adjunct al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Majoritatea tratamentelor de pe lista C trebuie însă aprobate de către Casele Județene de Asigurări de Sănătate sau CNAS pentru fiecare pacient în parte. Județele au dificultăți în ceea ce privește alocarea la timp a bugetelor necesare, iar în final pacientul rămâne pe lista de așteptare o perioadă mult prea mare, fapt care îi poate pune în pericol sănătatea și chiar viața, a precizat Luțan.

România este totodată pe unul din ultimele locuri și la procentul alocat din PIB sănătății, cu 3,84, cu mult sub media europeana de 9.

„Romania este printre țările cu cea mai mică alocare procentuală din PIB din Europa. Sistemul de sănătate are nevoie la acest moment atât de finanțare, cât și de un control eficient al cheltuielilor. Din păcate, sănătatea este privită ca o cheltuială de către autoritățile române, și nu ca o investiție, iar eficientizarea este înțeleasă ca reducere de cheltuieli, fără a se lua în calcul faptul că o populație bolnavă și în continuă îmbătrânire afectează șansele țării de a ieși din criza economică”, a mai spus Cristian Luțan.