Sebastian Burduja, despre contractele de factoring pentru compensare în energie. „Statul român nu își asumă niciun fel de cost și niciun risc juridic”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat, marți, că varianta de finanțare, de tip factoring, discutată cu furnizorii din energie și bancherii – pentru asigurarea provizorie, până primesc bani de la buget, a resurselor financiare pentru decontările care trebuie făcute de stat în cadrul schemei de compensare – nu va implica nici risc juridic pentru stat. Aceasta este o posibilă soluție pe care o analizează în ultimele zile, în cadrul a deja două întâlniri cu reprezentanții instituțiilor de creditare, pentru acoperirea actualului deficit în derularea schemei din energie, pe care ministrul a declarat că susține să rămână valabilă până în martie 2025.

Sebastian Burduja a detaliat stadiul discuțiilor pentru posibila implementare a unei noi soluții de finanțare, în contextul în care statul are de virat sume consistente pentru a deconta datoriile către furnizorii din schema de compensare – plafonare din energie.

Ministrul Energiei a reiterat preocuparea instituției pentru protejarea românilor prin continuarea schemei de compensare – plafonare, referindu-se la soluțiile găsite până în prezent și cele în discuție pe această temă. Este vorba, pe de o parte de prevederile celei mai recente ordonanțe de urgență privitoare la cheltuielile bugetare, care au permis ca sumele să poată fi acoperite atât din fondul pentru tranziție, cât și din alte surse legal constituite.

Astfel, ministrul a avut luni și lunea trecută întâlniri cu instituțiile financiar-bancare pentru gândirea unui produs de factoring care să detensioneze această acest sector, în special companiile din furnizare și să asigure lichiditățile necesare pe termen scurt, mediu, până când aceste sume vor fi puse la dispoziție din bugetul de stat și din alte surse.

„Discuția de ieri, care a pus la masă instituțiile bancare și operatorii, companiile furnizoare, a avizat, o înțelegere tripartită, nu vizează un ajutor de stat, ci susținerea băncilor pentru un produs nou, de factoring, în care practic furnizorii accesează linii de credit, statul urmează să ramburseze acești bani într-un termen cât mai scurt, așa cum ne-am asumat împreună cu Ministerul Finanțelor, și acești bani ulterior sting aceste datorii pe care furnizorii le au către bănci”, a detaliat Sebastian Burduja, cu ocazia participaîntr-o intervenţie în evenimentului Romanian International Gas Conference, organizată de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), sub patronajul Ministerului Energiei.

Ce presupune un contract de factoring

Factoringul este un serviciu de finanțare prin intermediul căruia banca cumpără facturile unei companii în schimbul unei sume de bani acordate imediat. Atunci când o bancă oferă acest serviciu, aceasta acționează ca un factor, devenind proprietarul facturilor și a tot ceea ce presupune acest lucru, precum asumarea riscului de neplată.

„Era foarte important să dăm acest semnal băncilor că sumele vor fi plătite de statul român, chiar dacă noi am înregistrat constant anumite întârzieri și într-adevăr la zi, vă pot spune că datoria pe care Ministerul Energiei o are în contul acelor consumatori non-casnici către furnizori este de 1,4 miliarde lei. În mandatul meu, în același timp, am plătit peste 3,4 miliarde de lei, inclusiv intervenim printr-o ordonanță de urgență pentru a trage acești bani din fondul de solidaritate. Deci noi facem tot ceea ce depinde de noi ca minister, să deblocăm această situație, să ne asigurăm că sumele circulă pe întreg lanțul energetic. Dacă ar fi existat un blocaj la nivelul furnizorilor, acesta s-ar fi dus și către distribuitor și către Transelectrica și sigur, și la nivel de producție”, a spus ministrul Energiei.

Varianta discutată este de a încheia fi convenții tripartite, respectiv stat – furnizori – bănci. „Statul nu preia nicio creanță, doar este o asigurare în plus că aceste sume vor veni. Termenii convențiilor și termenii acestor produse de factoring sigur că vor depinde de înțelegerile comerciale între bănci și furnizori, dar s-a vehiculat o perioadă de până la 150 de zile, deci patru luni de zile în care aceste sume ar trebui să vină de la stat. Este o perioadă suficientă din punctul nostru de vedere și mă bazez pe discuțiile bune pe care le-am avut cu ministrul Boloș și care ne-a asigurat că dincolo de sumele pe care noi le vom mai plăti până la finalul anului, ce se strânge în fondul de tranziție, plus alte surse legal constituite, vom vedea cât spațiu bugetar există, la începutul anului viitor ianuarie, februarie, cu siguranță că aceste sume vor fi aduse la zi sau cât mai aproape de ceea ce înseamnă aduse la zi”, a completat Sebastian Burduja.

Întrebat despre costurile acestui contract de factoring pentru buget, ministrul a precizat că nu nu e vorba de sume suplimentare.

„Pentru statul român nu va avea un cost. Statul român nu-și asumă niciun de fel de cost și niciun risc juridic. Este doar o asigurare în plus că noi facilităm comunicarea între furnizori, instituții bancare, iar Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei la rândul său și-a asumat că în momentul în care stabilește exact suma pe care statul o datorează unui furnizor i-o comunică și furnizorului, pentru că aceea este de fapt creanța care urmează să fie stinsă prin sumele de la stat”, a precizat ministrul.

Sebastian Burduja a evitat, încă o dată, la întrebările presei, să spună ce bănci au participat la discuții și și-au arătat disponibilitatea.

„Sunt mai multe, n-aș vrea să influențez piața. Sunt cel puțin patru sau cinci bănci care ne-au abordat, proactiv în acest moment, dar fiind o piață competitivă, în momentul în care primele produse vor apărea – și înțeleg că săptămâna viitoare se va întâmpla lucrul ăsta, dacă nu deja săptămâna asta – cu siguranță și alți jucători din piață pot să -și arate interesul. Vor fi doar înțelegeri individuale sau va fi un contract-cadru, vor fi înțelegeri individuale și Ministerul Energiei poate fi parte într-o convenție tripartită, repet, fără a-și asuma vreun risc juridic sau fără a prelua efectiv vreo creanță”, a spus ministrul.

Întrebat dacă vor fi incluse și dobânzile în acest calcul – în contextul în care sunt cazuri în care furnizorii iau credite clasice, la care plătesc dobânzi, pentrul acoperirea costurilor – Sebastian Burduja a spus că este vorba de termeni comerciali între bănci și companiile din furnizare, dar că se așteaptă ca prin implicarea ministerului și a statului și dobânzile să fie la un cost mai mic, pentru că gradul de încredere al băncilor în plata acestor sume, într-o perioadă rezonabilă de timp, de până la patru luni de zile va crește.

„Asta înseamnă și un cost mai mic pentru furnizori și bineînțeles că-  de ce facem toate aceste lucruri? – pentru a păstra prețul corect și cât mai scăzut pe facturile românilor și pe facturile companiilor românești. Deci schema de compensare -plafonare, așa cum este ea acum și cum ne-o dorim, să o păstrăm și iarna aceasta și iarna viitoare până în primăvara anului 2025, conform legislației vigoare”, a conchis ministrul Energiei.