Ședința decisivă pentru Codul Fiscal, amânată pentru luni. Dragnea răspunde criticilor lui Iohannis. UPDATE

Ședința decisivă pentru Codul Fiscal, amânată pentru luni. Dragnea răspunde criticilor lui Iohannis. UPDATE
Publicat: 03/11/2017, 15:53

Ședința de guvern programată vineri, în care ar fi urmat să se dezbată măsurile fiscale, a fost amânată pentru luni,din cauză că avizul Consiliului Legislativ nu a ajuns la Palatul Victoria, au declarat pentru MEDIFAX surse guvernamentale.

Membrii Guvernului ar fi urmat să se reunească în ședință, vineri, la ora 14, pentru a lua în discuție setul de măsuri fiscale anunțate de către ministrul Ionuț Mișa, în contextul în care patronatele și președintele Iohannis și-au anunțat dezacordul față de aceste măsuri.

În cursul dimineții, șeful PSD, Liviu Dragnea, a declarat că n-a văzut ca pe o critică ieșirea șefului statului.

„A fost conferință de presă eram la o emisiune TV, am citit ulterior. N-am văzut-o ca pe o critică, am văzut-o ca pe o încercare de a prezenta o analiză, ulterior spunând că de fapt nu există o analiză proprie. Nu există niciun motiv, din punctul meu de vedere, pentru ca măsurile fiscale respective să nu se adopte. Aduc numai bine. Noi am tot vorbit cu mediul de afaceri, și cu companii foarte mari, și cu cele mai mici, nu sunt bulversate din acest motiv”, a comentat Liviu Dragnea afirmațiile lui Iohannis.

Mai mult, șeful PSD a spus că el nu a înțeles ieșirea președintelui ca pe o critică, ci dimpotrivă, a înțeles că Iohannis susține măsurile, pentru că nu a vorbit despre scăderi de salarii ci despre o creștere. Asta în condițiile în care șeful statului a transmis că, după calculele realizate la Cotroceni, angajații vor primi în plus, în mână, doar trei lei.

„Eu n-am văzut-o ca pe o critică, domnul președinte susține măsurile noastre. Până acum ceva timp se spunea că salariații vor pierde la salarii, acum se spune că vor crește. Da, va crește netul, vor crește salariile, angajatul nu va primi mai puțin bani, va fi o simplifcare serioasă la mediul de afaceri. (…) Eu n-am limbajul colorat al președintelui și nu pot să comentez asta. (…) Este foarte interesant că noi mărim salariile, mărim și pensiile și apar nemulțumiri. Am vorbit cu beneficiari, cu oamenii și ei abia așteaptă să se întâmple asta”, a adăugat Dragnea.

Mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuții sociale de la 39,25% la 37,25%, splitarea plății TVA, ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro sau instituirea contribuției asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar și scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri și creșterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei sunt principalele măsuri fiscal-bugetare lansate recent de Guvern în dezbaterea publică. Pe de-o parte, Guvernul le prezintă ca fiind benefice, încurajatoare și chiar creatoare de oportunități pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanții mediului de afaceri – întreprinzători, analiști, consultanți, lideri ai patronatelor sau ai asociațiilor de investitori – și politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.

În timp ce Guvernul întrevede, prin aceste măsuri, o reașezare pe baze mai solide a economiei și o mai eficientă administrare fiscal-bugetară, „tabăra” adversă anticipează o destabilizare totală, pripită și mai ales inutilă a eșafodajului economic, fiscal și bugetar.

MEDIAFAX prezintă, în sinteză, măsurile fiscal-bugetare lansate în dezbatere de Guvern – în principal, prin ministerele Finanțelor și Muncii – și contraargumentele menționate, în reacțiile lor, de reprezentanții mediului de afaceri.

Trecerea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat

În prezent, angajatorul și salariatul plătesc în solidar contribuțiile sociale în contul angajatului, în sensul că și din fondul de salarii (partea angajatorului), dar și din suma cuvenită angajatului (partea salariatului) se iau anumite procentaje, până la un total de 39,25% din total, pentru CAS. Propunerea Guvernului este ca întreaga sarcină a acestor contribuții să-i revină numai angajatului, cu precizarea că îndeplinirea formalităților de plată va rămâne la angajator și că această cotă totală de 39,25% va scădea la 37,25% (de notat că scăderea propusă într-o formulă anterioară era la 35,25%).

Guvernul consideră că această măsură este neutră din punctul de vedere al angajatorului, întrucât la nivel de firmă nu se întâmplă altceva decât o mutare a formalităților de plată de la angajat la angajator. Crește salariul brut (din care se iau aceste contribuții) la nivelul angajatului și, simultan, scade salariul brut la nivelul angajatorului, astfel că salariul net rămâne neschimbat. Lucru care – în opinia promotorilor acestei măsuri – dă posibilitatea angajatorului de a majora corespunzător salariile angajaților, astfel încât și netul să crească, fidelizându-i pe salariați.

Dar calculele economiștilor arată altceva: prin această mutare va scădea, de fapt, și salariul net. Într-adevăr, luată separat această măsură ar putea duce la scăderea salariului net, primit „în mână” de angajat, însă ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a insistat asupra faptului că mutarea CAS este dublată de alte două măsuri compensatorii: impozitul pe venituri (inclusiv pe salarii) va scădea de la 16% la 10%, iar contribuțiile la fondul de creanțe salariale (deja celebrul fond „de solidaritate”) nu îi vor mai reveni și salariatului, ci exclusiv angajatorului. De aici au pornit, de altfel și controversele pe tema mutării CAS de la angajator la salariat.

TVA split

În prezent, la momentul plății aferente unei tranzacții, taxa pe valoarea adăugată (TVA) este trecută ca o componentă inclusă în valoarea facturii, însă de la 1 ianuarie pentru fiecare tranzacție ar urma să se plătească TVA într-un cont separat de cel în care vor intra banii fără această taxă. Consultanții fiscali au reacționat vehement față de această măsură, arătând că la nivelul unor companii cu numere mari (sute, mii, zeci de mii) de parteneri facturați operațiunile se vor complica insuportabil de mult. Astfel că în Parlament, unde se poartă acum dezbaterea pe marginea acestei teme, s-a stabilit ca splitarea TVA să se aplice obligatoriu doar companiilor aflate în relații comerciale cu statul, companiilor rău-platnice și celor aflate în insolvență, celelalte urmând a o aplica opțional.

Plafonul de un milion de euro pentru microîntreprinderi

Firmele foarte mici – microîntreprinderile, adică acelea care au cifre de afaceri de până la 500.000 de euro – pot alege să plătească un impozit de 16% pe profit sau un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Guvernul propune introducerea obligației ca impozitul să fie aplicat numai pe cifra de afaceri, de 1%, la toate firmele cu un rulaj de până la un milion de euro (față de 500.000 de euro). Această schimbare îi va aduce la plată și pe întreprinzătorii cu vânzări mai mari, dar din care nu rezultă neapărat și profituri suficiente, adică va obliga un număr mare de microîntreprinderi să plătească mai mult decât câștigă, lucru care le va arunca în faliment, atenționează specialiștii.

Instituirea contribuției asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii

Potrivit reglementărilor europene, un stat membru al UE ar trebui să alimenteze, de la bugetul public, un fond dedicat plății CAS și a salariilor pentru a acoperi eventualele cheltuieli în cazul intrării în insolvență a unor firme; sau, dacă de la bugetul public nu se poate alimenta – din lipsă de surse – acest fond, atunci respectivul stat poate să solicite angajatorilor contribuirea cu o anumită cotă (nespecificată) din fondul de salarii la finanțarea respectivului fond „de acoperire a creanțelor salariale”.

Încă de la apariția acestor reglementări (în anul 2007), statul român a ales varianta să ceară angajatorilor – și nu să alimenteze fondul de la bugetul public – contribuții de 0,16%, apoi de 0,25% din fondul de salarii. Între timp (din 2007 până în prezent), contribuției respective i s-au mai adăugat o serie de componente, cum ar fi cele care ar acoperi riscuri de accidente de muncă, iar acum, pentru 2018, este prevăzută o cotă de 2,25%. Dar sumele astfel plătite nu vor ajunge să alimenteze doar acele fonduri de risc, ci o mare parte (s-a amintit chiar de 90%) din ele ar urma să alimenteze, de fapt, bugetul public. Altfel spus, în loc ca bugetul să acopere riscurile/creanțele salariale, angajatorii vor acoperi și aceste riscuri, și, în plus, vor contribui – dovedindu-și „solidaritatea” cerută de Guvern – inclusiv la bugetul public. Măsura aceasta i-a scandalizat pe oamenii de afaceri, pentru că ei se văd forțați să „solidarizeze” plătind bani într-un buget pe care nimeni nu știe cum îl vor folosi guvernanții, pe lângă alimentarea unui fond care, de fapt, trebuia finnțat de la buget.

Creșterea salariului minim pe economie

Angajatorii au transmis recent că ar fi înțeles mesajul Guvernului potrivit căruia economia nu mai poate crește cu salarii mici, dar solicită să fie lăsați să mărească lefurile angajaților „în logica economică”, nu printr-o măsură administrativă.
În chestiunea majorării salariilor, reprezentanții mediului de afaceri par a fi împărțiți în două tabere. Pe de-o parte, patronatele participante la recenta întrunire a Consiliului Național Tripartit ar fi agreat această măsură – potrivit Guvernului – ca pe „o oportunitate” de a-și fideliza salariații, dar de cealaltă parte reprezentanții asociațiilor de business care nu participă la dialogul social instituționalizat resping obligativitatea de a mări salariile, impusă pe cale strict administrativă.

Per ansamblu, măsurile fiscal-bugetare propuse de Guvern sunt considerate pripite de către liderii mediului de afaceri, câtă vreme economia crește și nu sunt semnale că ar urma o criză în viitorul apropiat, astfel că s-a solicitat o perioadă de respiro (3-6 luni) pentru analizarea mai profundă și adoptarea acestora într-o formă agreată de toate părțile implicate.

În ceea ce-i privește pe politicieni, opozanții acestor schimbări atenționează că economia ar putea fi aruncată în haos, iar președintele țării, Klaus Iohannis a atacat direct măsurile fiscale anunțate de coaliția de guvernare, spunând că aceasta se comportă ca omul care câștigă tot mai mult, dar se și împrumută tot mai mult de la bănci.

Iohannis, avertisment dur pentru Guvern: Terminați cu această„mega-țopăială fiscal-bugetară”!

După ce a făcut un calcul aplicând regulile fiscale anunțate de Guvern și i-a dat ca rezultat un plus de fix 3 lei la salariul mediu al unui român, președintele Klaus Iohannis ajuns la concluzia că mult „clamata revoluție fiscală” promisă de putere va crea doar bulversare, fiind o „mega-țopăială fiscală” care nu folosește nimănui. Șeful statului a precizat joi, într-o declarație de presă, că a avut discuții pe această temă cu premierul Tudose, dar „fiecare a rămas pe părerea lui”.

Trecând în revistă măsurile fiscale anunțate de executivul susținut de PSD și ALDE, precum și rezultatele economice din ultima perioadă, Klaus Iohannis a afirmat că „am luat-o pe arătură” în privința comportamentului fiscal, iar clamata revoluție fiscală promisă de actuala putere nu creează decât bulversare și nu aduce nimic românilor.

Vorbind despre transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, șeful statului a precizat a făcut un calcul pornind de la salariu mediu brut care în prezent este de 3.329 de lei brut, respectiv 2.235 de lei net, aplicând normele anunțate de Guvern, iar rezultatul a fost că un român cu acest venit nu va câștiga în plus decât 3 lei.

„E caraghios. De ce e nevoie de această mega-țopăială fiscală.? (…) Solicit coaliției aflate la guvernare, PSD și ALDE, să dea dovadă de responsabilitate și să renunțe la acest tip de politică fiscală care generează neîncredere, incertitudine și, în definitiv, nu ajută pe nimeni, Iar, în legătură cu măsurile economice propuse, recomand prudență la nivelul deciziei politice și guvernamentale, fiindcă nu îmi doresc și nimeni nu îți dorește o politică de azi pe mâine. România are nevoie de o politică care rezolvă problemele nu astăzi și poimâine apar mai grave, ci are nevoie de o politică care rezolvă problemele românilor pentru un viitor previzibil, deci o politică sustenabilă, cum se spune în limbajul de specialitate. De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenții politici să aibă grijă și să judece clar, la rece, ca să nu bage România și pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist.”, a spus Iohannis.

Șeful statului a amintit că atunci când a învestit Guvernul, a avut „o solicitare simplă: să termine cu această țopăială fiscală”, însă acest lucru nu s-a întâmplat. El a amintit că nivelul investițiilor este foarte redus, colectarea a ajuns la un minim istoric, veniturile fiscale scăzând deși economia crește.

„Avem un adevărat paradox: o creștere record a PIB și o creștere record a datoriei. (…) În privința cadrului fiscal bugetar, există multiple preocupări, avertismente, discuții și acțiuni foarte concrete ale sindicatelor. Comisia Europeană a declașat procedura de deviație semnificativă în privința deficitului bugetar. În privința comportamentului fiscal am luat-o pe arătură”, a comentat el.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase