Băncile au reușit să ajungă la 3,5 milioane de carduri de credit și overdrafturi în perioada de criză, un portofoliu de împrumuturi foarte profitabil, cu cele mai mari dobânzi din piață, format din clienți dornici de credite ușor de obținut care prezintă risc mic de neplată și despre care știu totul – ce cumpără și cum și mai ales când și dacă își primesc salariul.

Tipologia clientului citat la începutul articolului este denumită de către reprezentanții băncilor smart shopper – clientul care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să își blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenței înapoiază integral datoria și o ia de la capăt în săptămâna următoare. Antonimul smart shooper-ului este clientul care nu se poate abține în timpul sesiunilor de cumpărături și reușește rar să achite la timp datoriile. El a transformat cardul de credit în cel mai profitabil instrument bancar al crizei. De la nici un milion de carduri de credit în luna mai 2008, numărul acestora a depășit 2,3 milioane în vara lui 2014. După același model, descoperitul de cont a urcat de la 0,7 la 1,2 milioane de clienți. Cumulat, datoriile populației ajung la 7,3 miliarde de lei, respectiv 1,6 miliarde de euro. Cum i-au convins băncile?

MESAJ Claudiu Manda vorbește de o „seară istorică în Bănie” după ce Universitatea Craiova a devenit campioana României: „Felicitări, leilor!”

23:31

VIDEO Două avioane de vânătoare americane F/A-18 s-au ciocnit pe durata unui spectacol aerian. Toți cei patru piloți au reușit să se parașuteze în siguranță

23:00

 „Este o certitudine că băncile au promovat foarte agresiv aceste produse (cardul de credit și overdraftul – n.r.), îndeosebi după instalarea crizei. Dacă privim diversitatea de facilități atașate acestor produse, atunci putem ușor constata că băncile au alocat sume considerabile pentru dezvoltarea și promovarea lor”, spune Codruț Zbăgan, fost analist al direcției Management Procese Canale, Distribuție și Enterprise Management din cadrul Raiffeisen Bank. Cauzele sunt schimbarea de strategie a băncilor în raport cu situația economică, scăderea veniturilor și a puterii de cumpărare a populației, coroborate cu diminuarea drastică a creditului de consum, care au făcut ca aceste produse scumpe să reprezinte o alternativă, dar și o sursă importantă de venit pentru bănci. Zbăgan numește cardul de credit instrumentul principal prin care băncile creditează sume importante la costuri foarte ridicate, dobânda putând ajunge și chiar depăși 30%.

Pentru a promova acest produs și a-l face atractiv, băncile fac uz de cel puțin trei elemente: perioada de grație, cardul cobrandat care oferă diverse facilități și discounturi și, poate cel mai important element, ratele fără dobândă. Ratele fără dobândă transferă o parte din costurile de achiziție către vânzătorul produselor, știut fiind că această formă de achiziție este purtătoare de comision din partea vânzătorului. De exemplu, dacă un client cumpără de la un magazin online un televizor în rate cu cardul de credit, banca primește un comision de câteva procente din valoarea tranzacției. Apoi, pe parcursul ultimilor ani, băncile au reconsiderat fundamental segmentul clienților premium, iar cardurile de credit elitiste, cu o mulțime de beneficii atașate, majoritatea cu limite de creditare de ordinul zecilor de mii de lei, au fost principalul produs vândut acestui segment.

CITEȘTE CONTINUAREA ÎN BUSINESS MAGAZIN