Tu știi ce mai fac taxele tale? Ce face, cu adevărat, statul cu banii tăi

Redactor:
Victor Rotariu
Tu știi ce mai fac taxele tale? Ce face, cu adevărat, statul cu banii tăi
Anul trecut statul a avut încasări total de aproape 214 miliarde de lei, respectiv circa 48 de miliarde de euro, echivalentul a 2.400 de euro, în medie, pentru fiecare locuitor (sunt incluse și veniturile din fonduri europene, respectiv sumele decontate de Comisia Europeană) care face parte din populația rezidentă (date INS pe 2014). Cele mai importante surse de venit, ca pondere în total, sunt taxele, impozitele, accizele și contribuțiile sociale. Veniturile fiscale (TVA, acciză, impozitul pe venit, pe profit, etc.) au reprezentat 58,4% din totalul veniturilor statului anul trecut, contribuțiile de asigurări au reprezentat 26,9% iar veniturile nefiscale (formate în special din amenzi și redevențe) alte opt puncte procentuale.

La capitolul cheltuieli, cele mai mari sunt cele legate de asistența socială (aproape majoritar este vorba despre sistemul de pensii de stat) respectiv 31,5% din total (16,1 miliarde de euro), urmate de salariile personalului bugetar, cu 22% din total (11,3 miliarde de euro), de cele cu bunurile și serviciile, cu 17,5% din total (8,9 miliarde de euro – aici sunt incluse de la carburanții pentru parcurile auto ale instituțiilor de stat până la medicamente) și cheltuielile de capital, cu 7,6% din total (3,4 miliarde de euro – cheltuieli care reprezintă investițiile făcute efectiv din banii statului, deci fără a le include pe cele din fondurile europene).

Dacă în cazul TVA, al accizelor și al impozitului pe venit, de exemplu, destinația banilor este una „generală”, în sensul în care ele nu sunt încasate pentru un anumit tip de cheltuieli, situația diferă la contribuții (cele de asigurări sociale de stat merg în bugetul de pensii de stat, cele sociale de sănătate merg la Sănătate etc.).

Sunt însă și cazuri în care statul încasează o anumită taxă cu un motiv care se dovedește a fi, parțial, sau integral, fals sau pentru cheltuieli lipsite de transparență pentru care oficialii statului nu pot demonstra „drumul banului” din buzunarul celui care plătește până în contul pentru care a fost încasat.

gândul vă prezintă cinci astfel de taxe, încasate la nivel național pentru un scop anume și felul în care se regăsesc ele, cu adevărat, pe partea de cheltuieli, fie ca sumă fie ca transparență a cheltuirii banului public:

Supracciza – greșeala recunoscută a guvernului Ponta. Introdusă de Guvernul Ponta de la 1 aprilie anul trecut, supraaciza pe carburanți ar fi urmat să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat pe care guvernanți să le redirecționeze către investițiile în infrastructură, fie la nivel național (prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CNADNR), fie la nivel local. Inițial se estimau venituri suplimentare de circa jumătate de miliard de euro, care, ulterior, s-au dovedit a fi mai aproape de valoarea de 350 de milioane de euro pe an.

În condițiile în care anul trecut autoritățile din România, centrale și locale, au avut cheltuieli pentru investiții (cheltuieli de capital, care se referă doar la investițiile din banii statului, fără a lua în calcul fondurile europene) cu 700 de milioane de lei mai mici decât în anul precedent și cu 883 de milioane de lei sub cât era programat, prin bugetul pe 2014, efectul supraaccizei a fost zero în infrastructură, banii fiind redirecționați către alte tipuri de cheltuieli. Acest lucru a fost confirmat, în luna mai a acestui an, chiar de către premierul României, cel care a introdus-o: „Nu a fost un proiect bun, pentru că nu am reușit să deblocăm  procedurile și să investim efectiv banii. Ne-a ajutat la un spațiu fiscal. Ca să poți să începi o procedură, trebuie să arăți că ai banii, altfel Comisia Europeană și FMI ne spunea foarte clar: taie, nu poți să pui atât la CNADNR”.

Rovinieta, taxa care a ajutat CNADNR să facă profit record. Spre diferență de supraacciza la carburanți, care se „varsă” în bugetul de stat alături de alte taxe și impozite, rovinieta reprezintă, prin lege, un venit propriu CNADNR, compania de stat care ar trebui să se ocupe de sistemul de drumuri naționale și de autostrăzile din România. Anul trecut CNADNR a avut venituri de circa 240 de milioane de euro din rovinietă și din taxa de pod de la Fetești.

Din bugetul total al CNADNR rovinieta reprezintă circa 20% din venituri, diferența fiind asigurată prin subvenții de la bugetul de stat. Cea mai ieftină rovinietă costă 13,27 lei pentru un autoturism și este valabilă șapte zile. Cea mai scumpă costă 5.354 de lei și este aplicată în cazul vehiculelor de transport de marfă de peste 12 tone cu minimum patru axe și este valabilă un an.

La finele anului trecut România avea o rețea de autostrăzi de 683 de kilometri (în creștere cu 6,1% față de anul precedent, respectiv cu 39 de kilometri) și în continuare există 15 kilometri de drum național (deci pentru care este nevoie de rovinietă pentru a-l parcurge) care este de pământ, fără niciun fel de îmbrăcăminte rutieră. Cei 15 kilometri sunt pe DN 5A Mironești-Izvoarele, județul Giurgiu, DN 2N Bogza-Mărtinești, județul Vrancea și DN 24C, județul Botoșani.

De precizat că în ciuda situației infrastructurii rutiere naționale, CNADNR a reușit anul trecut „performanța” de a se clasa pe locul 10 al celor mai profitabile companii din România, respectiv nu a fost în stare să cheltuiască aproximativ 430 de milioane de lei din veniturile încasate (atât rovinietă cât și din subvențiile de la bugetul de stat), respectiv circa 96 de milioane de euro, conform topului alcătuit de către Ziarul Financiar.

CNADNR a reușit, de asemenea, recent, performanța de a scădea, pentru prima dată, numărul de kilometri de autostradă deschiși circulației, prin ordinul de demolare a circa 200 de metri pe lotul III al autostrăzii Sibiu – Orăștie, în zona kilometrului 60, porțiune deschisă traficului de ministrul Transporturilor de atunci, Ioan Rus, cu două zile înaintea turului II al alegerilor prezidențiale, în prezența premierului Victor Ponta, care a pierdut ulterior alegerile în fața lui Klaus Iohannis.

Circa 20% din timbrul de mediu este cheltuit pentru rambursarea „taxei de primă înmatriculare” încasată ilegal. Introdusă de guvernul Tăriceanu în 2006, cu aplicare de la începutul lui 2007, taxa specială de primă înmatriculare a fost obiectul a foarte multe modificări, România intrând inclusiv în conflict cu Comisia Europeană pentru că o percepea, la un moment dat, doar mașinilor importate.

În urma aplicării ilegale, sute de mii de persoane au acum dreptul să solicite restituirea unei părți din taxa plătită în perioada 2007 – 2013, în funcție de bugetul către care s-a efectuat plata inițială, respectiv către bugetul de stat sau către bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).

Încasările din actualul timbru de mediu se constituie venituri directe la AFM și reprezintă circa 70% din veniturile totale. În 2014, circa 20% din valoarea timbrului de mediu încasat a fost cheltuită pe returnarea taxelor încasate ilegal de către stat până acum, respectiv circa 150 de milioane de lei (estimare gândul pe baza încasărilor pe primele 10 luni de anul trecut) dintr-un total de 713 milioane de lei. Returnarea cuantumului încasat ilegal de către stat până acum reprezintă a treia cea mai mare cheltuială a AFM, după proiectele legate de „protecția resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, stații de tratare, canalizare și stații de epurare”, 170 de milioane de lei și de „programul Rabla”, de reînoire a parcului auto, pentru care AFM a cheltuit 141 de milioane de lei anul trecut, conform raportului oficial al instituției. Puteți calcula valoarea timbrului de mediu pe ProMotor.

Taxa pe viciu din care se finanțează orice decid șefii din Sănătate. Introdusă în 2006, de guvernul Tăriceanu, pentru a suplimenta veniturile bugetului Sănătății, taxa pe viciu (în valoare de 20 de eurocenți pentru fiecare pachet de țigări și de 200 de euro pentru fiecare hectolitru de alcool rafinat – la momentul introducerii ei) a fost anunțată ca0 o soluție pentru finanțarea programelor naționale de combatere a fumatului și alcoolismului precum și a celor legate de prevenirea și tratarea bolilor provocate de acestea. În ultimii ani, cu foarte puține excepții, transparența privind încasările dar și cheltuirea banilor din această taxă a avut un grad de transparență care a tins spre zero. Printre excepții se numără declarația oficialilor de la Ministerul Sănătății, pentru Mediafax, conform cărora veniturile din această taxă sunt de circa 1,3 miliarde de lei, respectiv de aproape 300 de milioane de euro, pe an, suma totală încasată din 2007 până în 2013 fiind de circa 7,5 miliarde de lei.

Când vine vorba despre cheltuieli, respectiv despre destinația acestor fonduri, oficialii Sănătății au declarat pentru sursa citată că „Beneficiarii sumelor colectate din taxa pe viciu au fost unitățile sanitare din subprdinea MS, precum și cele din rețeaua administrației publice locale. Banii au fost alocați, printre altele, pentru programele naționale de tratament privind bolile transmisibile și netransmisibile (HIV/SIDA, TBC, boli cardiovasculare, oncologice, neurologice, diabet zaharat, hemofilie, talasemie, boli rare). Totodată, din sumele primite de MS din taxa de viciu s-au făcut cheltuieli pentru achiziția de ambulanțe”.

Conform datelor oficiale ale Ministerului Sănătății, bugetele alocate pentru programele naționale de sănătate (de la cele de vaccinare la cele de oncologie) totalizează suma de 4.579.860.000 lei, respectiv peste un miliard de euro. Cel mai mare buget pentru programele naționale de Sănătate îl are Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS – în special datorită desfășurării programelor naționale de oncologie), de 3,75 miliarde de lei, diferența de 830 de milioane de lei până la total fiind bugetul destinat acestor programe de către Ministerul Sănătății.

Taxa TV, principala sursă de venit a unei instituții falimentare. Anul trecut Televiziunea Română (TVR) a încasat circa 72,5 milioane de euro în contul taxei TV, de patru lei pentru persoanele fizice și care poate urca până la 50 de lei pe lună în cazul persoanelor juridice cu sediul în România, respectiv o medie anuală de 12,7 euro de la fiecare dintre cei 5.651.095 de plătitori în 2014 (conform raportului public al TVR), dintre care 5.327.861 sunt persoane fizice. În cazul persoanelor juridice care activează în turism se percepe o taxă de 7,7 lei pentru fiecare cameră.

La venituri totale de 124 de milioane de euro (544 milioane de lei), rezultă că taxa TV reprezintă aproape 59% din veniturile televiziunii naționale. Diferența a fost asigurată, majoritar, de subvenții de la bugetul de stat, la care se adaugă veniturile din publicitate, de aproximativ 6,4 milioane de euro. Pentru colectarea acestei taxe TVR a plătit anul trecut comisioane în valoare de circa cinci milioane de euro, respectiv un comision mediu de 7% din total.

Anul trecut TVR a avut pierderi de 18,5 milioane de euro și a raportat datorii de 160 de milioane de euro. La jumătatea acestui an datoria fiscală a TVR (taxele, impozitele și contribuție datorate statului) a fost de  100 de milioane de euro.

Ca structură a cheltuielilor (de 625 de milioane de lei în total), bugetul TVR pe anul trecut a arătat astfel: cheltuielile cu prestații din afara societății, de 242 milioane de lei (în special plățile către Radiocom – care asigură transmisia la nivel național a programelor TVR, în sumă de 142 de milioane de lei) și cheltuielile cu personalul, de 153 milioane de lei.

Programele TVR au costat, în 2014, o sumă totală de 105 milioane de lei (după cum reiese din raportul de activitate al televiziunii naționale – pagina 154 ), structurată în felul următor: competiții sportive – 53,5 milioane de lei (sumă datorată în special transmiterii Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia – în 2013 cheltuielile au fost de doar 15,3 milioane de lei), producție – 25 de milioane de lei, jurnale și dezbateri  – 16,3 milioane de lei și achiziții (de exemplu de filme pentru difuzare) – 10,7 milioane de lei.

FOTO! Alexandra Becali, mai sexy ca niciodată. Cum a parcat în faţa unui mall fiica...
Doliu uriaş la Steaua! A MURIT. Ce tragedie...
FOTO. Daniela Crudu, imaginile pe care le-ar vrea șterse: cum arăta fără operații estetice! Nu...
FOTO. Sandra Izbașa, în costum de baie! Imagini hot cu fosta gimnastă: arată fabulos la...
Accidentul care a paralizat linia tramvaiului 41 din București. Cum a ajuns mașina acolo. Imagini...
Începe „Rabla pentru electrocasnice”. Iata valoarea voucherului pentru fiecare dintre echipamente finanţate
Monolitul metalic descoperit în deșertul din Utah a dispărut într-un mod bizar
S-au împăcat, iar asta nu e tot! Este şi însărcinată. Cuplul celebru în toată lumea...
Tatăl Ralucăi Pastramă și-a ieșit din minți după ce a aflat că fiica sa a...
REGINA care nu se putea abţine să FACĂ sex. După ce PRINDEA un bărbat...
Ce animale sunt în zodiacul chinezesc și ce semnificație are fiecare. Pariu că nu le...
Accident foarte grav în București, o mașină s-a răsturnat. Imagini cu puternic impact emoțional
Sfântul Andrei 2020: Ce NU este bine să faci în această zi sfântă? Aduce MARE...
Simptomul înșelător al COVID-19, pe care pacienții nu-l observă. Semnalul de alarmă tras de medicul...
Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe
Viaţa tumultoasă a unuia dintre cei mai bogaţi oameni din lume. A crescut în orfelinat,...
Semne clare că ești o mamă supraprotectoare și ar trebui să te oprești!
Inchide